Stiu ca inca savurati semnele de exclamare de la finalul fabuloasei rasturnari de situatie de duminica. Stiu ca inca va mai frecati la ochi, intrebandu-va daca infrangerea lui Ponta, la o diferenta de peste un milion de voturi, este reala sau doar un vis. Stiu ca inca mai tresariti la gandul „ce-ar fi fost daca iesea Ponta?!a”.
Stiu ca inca mai radeti de ceata maimutoilor propagandisti care isi gasesc justificari hilare pentru minciunile si calomniile cu care si-au mitraliat, seara de seara, publicul credul. Stiu ca va intrebati daca o sa le mearga soparlelor de platou ce incearca inca de asta noapte un nou salt imoral in barca invingatorului, de la RTV la Digi 24, de la Realitatea la B1, de la Antena 3 la Realitatea, negand tot ce au spus pana duminica la ora 21 si mizand pe memoria noastra scurta.
Stiu ca inca va intrebati a cui a fost mana care ne-a tras din fata fortei brute a partidului-stat cu o secunda inainte de a ne zdrobi: a lui Dumnezeu, a unui strain? Sau am reusit chiar noi sa ne smulgem singuri din apatie si fatalism, prin forta luciditatii si printr-un redescoperit respect pentru adevar si cinste?
Cu toate acestea, nu am sa insist pe explicatii despre cum a fost ingenunchiata mafia pesedista, care a beneficiat de toate resursele financiare, logistice si legislative de care avut nevoie pentru a da cea mai mare lovitura de la reintoarcerea pe tron a lui Iliescu, in 2000, incoace. Le-am expus in detaliu saptamanile trecute. Iar esentiala este doar aceasta:
Frica asta a PSD-ului de animal de prada modificat genetic, care, spre deosebire de jivine, este vesnic hamesit, care oricat de multa prada ar aduna in jur tot nu se poate opri din vanat, din impartit, din inghitit; foamea asta, patologica, de putere absoluta, geamana cu frica de moarte, cu frica de saracie si cu frica de anonimat, care s-a vazut atat de bine la Nastase si pe care Ponta s-a tot chinuit sa o camufleze, i-a impins sa-i racoleze si sa-i inregimenteze pe toti pentru cauza lor: sefi de institutii, afaceristi, popi, profesori, doctori, sportivi, actori, cantareti si cati altii. Asta i-a impins sa ii excluda, practic, din randul cetatenilor cu drept de vot pe romanii din strainatate. De acolo li s-a tras.
Iar frica asta intrinseca a unui partid nascut dintr-un partid impus prin furt si teroare, vesnic ingrozit ca va disparea tocmai pentru ca a ramas constient ca s-a nascut prin hotie, cruzime, minciuna si impostura si ca ar putea fi scos din joc peste noapte, asa cum a si intrat PMR (Partidul Muncitoresc Roman) in istoria noastra, care i-a impins din nou sa adune o armata electorala monstruoasa, a redesteptat, la randul ei, fricile cele mai profunde ale cetatenilor vii.
Pe cat de mare a crescut, in ultimele luni, umbra dominatoare pe care PSD si complicii sai au inceput sa o proiecteze peste societate, vizibila prin zeci de mii de afise cu zambete artificiale, precum cel al Gabrielei Szabo, si prin milioane de guri mincinoase revarsate de televiziunile lor, pe cat de brutala a fost lovitura impotriva votului diasporei, pe atat de mare a crescut groaza.
De asta au pierdut. Nu au putut fura suficient cat sa acopere strigatul de frica al oamenilor decenti. O frica pe care Victor Ponta, un tanar deja imbatranit in rele, convins pana in strafundurile fiintei sale ca minciuna poate tine loc de religie, ca totul se poate cumpara si vinde, a amplificat-o paroxistic. Restul e detaliu.
Urmarea, insa, este mult mai importanta. Chiar daca inca nu realizam pe deplin, am primit, miraculos, o noua sansa. La 25 de ani de la revolutia ratata din decembrie 1989, avem ocazia de a ne repara greseala de atunci, cand am permis unui nucleu de comunisti si securisti iuti de mana sa ne fure minunea. Prin votul de duminica ne-am intors in timp, la aceeasi rascruce unde atunci am apucat-o, din nou, spre stanga. Suna putin patetic? Doar un pic. Pentru ca faptele sustin pe deplin o astfel de interpretare. Iata-le.
Schema logica a esecului Romaniei este urmatoarea. Cei mai mafioti antreprenori plus cei mai imorali politicieni au format, au confiscat sau domina partidele existente. Cu cat mai mari mafiotii si cu cat mai imorali politicienii, cu atat mai mari si mai nocive partidele. Aceste partide au pus pe liste, chiar si sub forma „uninominaluluia”, candidati care, in marea lor majoritate, sunt dupa chipul si asemanarea liderilor.
Implicit, chiar si cei mai de buna-credinta si responsabili cetateni au votat pentru intrarea in Parlament, pentru venirea la guvernare si pentru instalarea in posturi administrative cheie, ca urmare a algoritmului politic, a unui batalion de mafioti si incompetenti. Cei mai multi dintre ei nu doar ca fura de rup, dar prin furtul lor si prin perpetuarea unui aparat administrativ neperformant pun bete in roate si economiei private.
De aceea nu avem nici performanta economica pe masura potentialului, nici cetatenii activi nu au venituri mari, nici pensionarii si asistatii nu traiesc bine, nici nu avem resurse sa investim in viitor. Fie cel economic, infrastructura, energie si altele, fie cel uman, educatie, sanatate si fericirea noilor generatii.
Unele dintre lucrurile care se pot face pentru rezolvarea problemei sistemice expuse mai sus reprezinta solutii de avarie, altele sunt solutiile esentiale. Performanta DNA, a serviciilor de informatii, a judecatorilor, a inspectorilor de integritate sunt solutii de avarie. Statul intervine cel mai adesea dupa ce raul este deja facut si nu il poate indrepta decat partial.
Chiar daca am reusi sa aplicam confiscarea extinsa pentru fiecare caz de coruptie soldat cu condamnare, multiplicarea efectelor negative ale unui act de mare coruptie depaseste suma propriu-zisa extrasa din fonduri publice. In al doilea rand, avand in vedere nivelul coruptiei, am avea nevoie ca parchetele si judecatoriile sa creasca enorm in dimensiuni ca sa faca fata ritmului dosarelor.
O solutie mult mai eficienta, una esentiala, este sa reduci la sursa problemele coruptiei si incompetentei. Cum se poate face asta? Simplu. Asa cum se face oriunde in lume. Asigurandu-te ca in sistemul politic si administrativ intra in primul rand oameni cinstiti si competenti, iar hotii si prostii sunt doar exceptii.
Acest lucru nu este posibil acum, pentru motivul evident ca majoritatea liderilor existenti au rezistat si inca mai rezista la varful partidelor eludand controlul democratic al acelui tip de alegator care l-ar sanctiona nevotand un candidat ce nu corespunde asteptarilor sale. Cum fac asta? Cum am vazut duminica in multe comune in sudul tarii, cum am vazut la parlamentare, la locale si la europarlamentare si la referendumuri de fiecare data cand au fost alegeri. Cumparand voturi.
Turismul electoral, dar mai ales cumpararea voturilor de catre primarii care gestioneaza retelele locale de coruptie electorala, din mediul rural, in special, in care si-au angrenat concetatenii fac ca numarul voturilor tranzactionate printr-un troc imoral, care nu are nici o legatura cu democratia si cu meritocratia, sa fie de ordinul milioanelor.
Asta s-a intamplat si duminica, sa fie clar. Chiar si Iohannis, de Ponta nici nu mai vorbim, a beneficiat de un numar consistent de voturi stranse, prin primarii PDL si ai PNL, pe baza acestor relatii rasplatite material, intretinute de agentii locali ai partidelor care l-au sustinut. Este de mult evident ca, atata vreme cat aceste retele de cumparat voturi vor fi active si dominante, chiar si doar in mediul rural, democratia romaneasca va fi, in cel mai bun caz, schioapa.
Singura metoda de a distruge aceasta afacere lucrativa a partidelor, prin care tin prizonieri nu doar cateva milioane de cetateni saraci, este sa reduci ponderea voturilor cumparate in totalul voturilor exprimate. Iar acest lucru se poate realiza doar printr-un vot masiv al diasporei, adica prin crearea posibilitatii votului prin corespondenta.
Cand rata de prezenta la vot in strainatate va fi comparabila cu cea din tara, cand vor vota in plus in jur de 2 milioane de romani ce nu pot fi cumparati cu lopeti, galeti si galosi, efectul nociv al voturilor cumparate in satele amarate va fi anulat aproape complet. Ceea ce inseamna ca lupta electorala se va putea concentra pe acele …
