Documentul prezentat ieri la Bruxelles a consemnat o ruptura categorica intre institutiile garante ale statului de drept in Romania si liderii ei politici. Toate progresele semnalate in raport sunt insotite de avertismente si indoieli privind vointa Guvernului si Parlamentului de a continua reformele in Justitie si combaterea coruptiei.
Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a declarat ca „Raportul de anul acesta este mai bun decat cel de anul trecut. S-a revenit la structura de evaluare anterioara cu cele patru conditionalitati, fiind eliminate recomandarile referitoare la statul de drept”. Aprecierea este pe jumatate adevarata, in sensul ca raportul este mai bun decat cel de anul trecut si pe jumatate falsa, in sensul ca s-ar fi eliminat recomandarile referitoare la statul de drept. In realitate, la fiecare din cele patru obiective de referinta, fie ca este vorba de reforma Justitiei, de integritate sau de combaterea coruptiei mari sau mici, raportul de anul acesta are aproape aceeasi structura: se constata ca atacurile din 2012 s-au diminuat, se constanta progrese consistente in functionarea institutiilor relevante – Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala, Agentia Nationala de Integritate, Directia Nationala Anticoruptie – dupa care este pusa la indoiala sau deplansa activitatea Parlamentului sau Guvernului si disponibilitatea lor de a consolida aceste progrese si de a sprijini independenta Justitiei si lupta anticoruptie.
In scurta concluzie a raportului, Comisia isi exprima indoiala ca reformele sunt ireversibile si ca in Romania mai exista un consens national referitor la obiectivele MCV privind independenta Justitiei si fata de separatia puterilor in stat. Ca este vorba de o ingrijorare reala privind caracterul durabil al reformelor o dovedeste si faptul ca raportul se opreste cu atentie asupra atacurilor la adresa fundamentelor statului de drept din „martea neagra”, pe care le considera generatoare de „perplexitate”. „Este complet anormal sa ai o grupare politica aflata la putere ce submineaza lupta anticoruptie in vreme ce institutii ca CSM, DNA, ANI, CCR, ICCJ performeaza”, constata ?Laura Stefan, expert anticoruptie al Expert Forum. „Da, raportul remarca faptul ca CCR a respins amendamentele la Codul Penal din martea neagra, dar ceea ce este relevant este ca a existat o marte neagra si ca s-ar putea repeta”, adauga Laura Stefan.
Iresponsabilitate politica
Parlamentul iese cel mai prost din acest raport prin incercarile de a submina institutiile de integritate si anticoruptie, prin refuzul de a recunoaste hotararile judecatoresti, prin atacul la adresa procurorilor si judecatorilor si prin refuzul si boicotarea legislatiei reformatoare, dar nici Guvernul nu iese mai bine. Raportul critica abuzul de ordonante de urgenta acolo unde nu exista urgenta, care risca sa creeze brese legislative, sa creeze impredictibilitate si sa descurajeze mediul de afaceri. Totodata, raportul critica efectul pe care l-a avut asupra numirilor de procurori din primavara trecuta pactul de coabitare. Este vorba de intelegerea politica dintre premier si presedinte care l-a scos pe Daniel Morar din joc, a eliminat procedura concursului pentru functiile de procuror general si procuror general al DNA si prin care Victor Ponta l-a impus pe Tiberiu Nitu. In al treilea rand, Comisia reproseaza Guvernului modificarile dese din domeniul achizitiilor publice si cere o colaborare mai stransa intre ANI si Autoritatea de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice in vederea stabilirii unor proceduri ex-ante de verificare a conflictului de interese in procesul de atribuire a achizitiilor publice.
Ca de fiecare data, raportul contine si o „harta” privind masurile care ar trebui adoptate in continuare si care, daca …
