Argentina își recunoaște “responsabilitatea” pentru masacrarea indigenilor în urmă cu un secol
Justiția argentiniană a recunoscut în mod oficial “responsabilitatea” statului pentru masacrarea a peste 400 de indigeni în urmă cu aproape un secol într-o rezervație din nordul regiunii Chaco, într-un “proces pentru adevăr” fără precedent, potrivit AFP.
Masacrul de la NapalpiFoto: captura tv
Tribunalul din Resistencia, după șase audieri repartizate pe parcursul unei luni și într-un verdict citit joi în spaniolă și în limbile qom și mocoit, a considerat “dovedită responsabilitatea statului” în “crime împotriva umanității” în contextul unui “genocid indigen”.
În acest caz, tribunalul a stabilit că “în dimineața zilei de sâmbătă, 19 iulie 1924, aproximativ o sută de polițiști înarmați, jandarmi și câțiva civili, sprijiniți de un avion, au sosit în zona rezervației unde o mie de persoane, familii Qom și Mocoit și muncitori agricoli erau în grevă”, pentru a protesta împotriva condițiilor lor deplorabile din câmpurile de bumbac.
Echipajul înarmat a deschis focul timp de mai bine de o oră și “între 400 și 500 de membri ai Qom și Mocoit au murit (…), răniții care nu au putut scăpa au fost uciși în cel mai crud mod posibil”, cu mutilați și îngropați în gropi comune.
Pentru ceea ce este cunoscut sub numele de “masacrul de la Napalpi”, a cărui memorie a reapărut în ultimii cincisprezece ani după o lungă perioadă de invizibilitate, judecătoarea care a prezidat ședința, Zunilda Niremperger, a dispus “măsuri pentru o reparație istorică”.
Printre acestea se numără publicarea verdictului în Monitorul Oficial, includerea masacrului în programele școlare, difuzarea procesului la televiziunea publică și continuarea cercetărilor medico-legale în vederea exhumării și predării rămășițelor victimelor. Un memorial a fost deja ridicat în 2020.
Chestiunea reparațiilor economice nu a fost nici o problemă, nici o cerere în timpul dezbaterilor, chiar dacă, teoretic, hotărârea ar putea deschide calea unor proceduri civile.
Procesul Napalpi, cu o valoare simbolică largă și fără un “acuzat” ca atare, este totuși o premieră în Argentina și o hârtie de turnesol a vizibilității crescute a crimelor comise împotriva popoarelor indigene în timpul construirii Argentinei ca națiune în secolul al XIX-lea și ulterior.
Provincia Chaco (care nu exista la momentul evenimentelor), Secretariatul (guvernamental) pentru Drepturile Omului și Institutul aborigenilor din Chaqueño au fost co-reclamanți în acest caz.
Judecătorul Niremperger a avertizat încă de la început că procesul “nu se referă la responsabilitatea penală, ci la aflarea adevărului, pentru a reabilita memoria popoarelor, a vindeca rănile, a repara și, de asemenea, a activa memoria și conștientizarea acestor încălcări ale drepturilor omului”.