Statele Unite ale Americii revin pe prima pozitie in topul supercomputerelor multumita unui sistem creat de IBM. In ultimii doi ani, japonezii au detinut suprematia cu supercomputerul Fujitsu K. Sistemul IBM Sequoia functioneaza cu ajutorul a 1,57 milioane de nuclee si este de 1,55 ori mai rapid decat Fujitsu K.
Sequoia foloseste serverele IBM BlueGene/Q si este instalat in Laboratorul National Lawrence Livermore din cadrul NNSA (Administratia Nationala pentru Securitate Nucleara). Oamenii de stiinta au obtinut o putere de procesare de 16,32 petaflopi. Asta inseamna ca, intr-o ora, Sequoia este capabil sa efctueze calcule care ar fi necesitat 320 de ani si eforturile a 6,7 miliarde de oameni, daca ei ar fi folosit calculatoarele standard. Fujitsu K are o putere de procesare de 10,51 petaflopi.
Potrivit listei Top 500, care clasifica cele mai puternice supercomputere din lume, Sequoia este si unul dintre cele mai eficiente din punct de vedere al consumului de energie.
De la teste nucleare, la recrearea Big Bang-ului
Puterea de procesare enorma a acestor sisteme le permite sa rezolve probleme stiintifice complexe. Va prezentam in continuare 5 intrebuintari ale supercomputerelor.
1. Testarea arsenalului nuclear
Testarea armelor nucleare a fost interzisa in SUA inca din 1992, dar asta nu inseamna ca tehnologia nucleara este invechita. Programul Stockpile Stewardship se foloseste de teste de laborator si simulari computerizate pentru a asigura functionalitatea si siguranta armelor nucleare.
Fruntasul IBM Sequoia vine in ajutorul Stockpile Stewardship. Noul computer american va fi folosit pentru construirea modelelor de arme nucleare, ceea ce va permite sa se renunte la testele subterane. Sequoia va preveni mai usor eventualele amenintari nucleare si va prelungi durata de viata a armelor.
2. Cartografierea fluxului sanguin
Lungimea totala a venelor, arterelor si capilarelor din corpul uman este intre 97.000 si 161.000 km. Pentru a urmari fluxul sanguin prin acest sistem complex de vase, profesorul de matematica aplicata George Karniadakis, de la Univesitatea Brown, se foloseste de mai multe laboratoare si supercomputere.
Intr-o lucrare publicata in 2009, profesorul Karniadakas si echipa sa descriu fluxul sanguin prin creierul unei persoane normale in comparatie cu cel al unei persoane cu hidrocefalie (acumularea anormala de lichid cefalorahidian? in cavitatile creierului). Rezultatele ii pot ajuta pe cercetatori sa inteleaga mai bine atacurile cerebrale, traumele cerebrale, precum si alte boli.
3. Prezicerea uraganelor
?In 2008, cand uraganul Ike se apropia de coasta de sud a Americii, meteorologii au apelat la supercomputerul Ranger pentru a incerca sa afle traiectoria furtunii, potrivit techdailynews.com. Acest supercomputer, care poate efectua 579 trilioane de calcule pe secunda, aflat in Centrul de Computeristica Avansata din Texas, s-a folosit de datele oferite de aeronavele Agentiei Nationale de Oceanografie si Atmosferica pentru a calcula posibile rute ale uraganului.
Simularile sunt utile si dupa terminarea furtunii. Cand uraganul Rita a lovit statul Texas in 2005, cercetatorii de la Laboratoul National Los Alamos din New Mexico au oferit date despre retele si centralele electrice vulnerabile, ajutand autoritatile sa ia decizii in ceea ce priveste evacuarea si reparatiile necesare.
4. Plierea proteinelor
In 1999, IBM a anuntat ca planuieste sa construiasca cel mai rapid supercomputer din lume. Prima provocare pentru minunea tehnologica intitulata …
