Academia Romana si coruptia: Comoara din insula Ovidiu

Academia Romana a a”uitat” sa-si ceara inapoi Insula Ovidiu, care a fost data pe 100 de ani mezinului de 25 de ani al unei familii de traficanti cu motorina, din reteaua Codrut Marta-Blejnar.
Cel mai inalt for al intelectualitatii romanesti, ultra-bogata in patrimoniu, detinand zeci de mii de hectare de teren forestier si agricol si sute de imobile de o valoare imensa, si-a aparat in ultimul deceniu averea cu dezinteres, lasand in cunostinta de cauza ca active valoroase sa i se scurga printre degete catre o mafie imobiliara cu puternice proptele politice. Asa s-a intamplat si cu Ovidiu, singura insula naturala de agrement din tara noastra, amplasata pe Lacul Sutghiol, care a fost primita prin testament de la Iuliu Movila.
Dupa revolutie, Academia Romana a inceput sa-si recupereze din bunuri insa unele, precum cele din judetul Constanta, au devenit prea atractive pentru mafia imobiliara, incat insula s-a dat pe 100 de ani catre un afacerist care este membru al unei familii de evazionisti fiscali, parte a unei retele de traficanti cu motorina cu protectie inalta la nivelul ANAF, cu legaturi cu Codrut Marta, seful de cabinet disparut al lui Sorin Blejnar.
Povestea insulei Ovidiu nu poate fi separata de restul averii Academiei Romane din zona. Doar in municipiul Constanta si in Ovidiu, orasel satelit al acestuia, forul intelectual avea dreptul sa i se retrocedeze o suprafata totala insumand 176,5 de hectare. Insa in 2004, 103 ha dintre acestea au disparut pe doua filiere: gruparea traficantilor de motorina si gruparea Mazare. Ulterior, o alta suprafata, de 22 de hectare, a disparut pe filiera apropiatilor lui Sorin Visenescu. Terenul luat initial de aceasta grupare a fost mult mai mare, dar in urma scandalurilor de presa si a auditului Curtii de Conturi de la Academia Romana, o parte din contracte au fost anulate.
Filiera traficantilor de motorina
Insula Ovidiu a fost cedata societatii comerciale Insula Ovidiu SRL, conform contractului de comodat valabil pana in 2100 (nu e o greseala de tipar), conform actului de infiintare al societatii respective din 2004. Asociatul unic al firmei este Livadaru Catalin-Marian, personaj care la acel moment avea 25 de ani. Cu cateva zile inainte de semnarea comodatului pe un secol, dinn inscierile la Arhiva de Garantii Mobiliare reiese ca debarcaderul Insulei Ovidiu, impreuna cu debarcaderul de pe celalalt mal al lacului, de langa Cazino-Mamaia, si un al treilea debarcader de la acelasi cazino au fost cumparate de Livco Stil SRL, contra sumei de 15.000 euro, de la SC Agrementul SA Mamaia (fosta societate de stat privatizata, care gestiona instalatiile si echipamentele de distractii de pe litoral). De asemenea, tot de la Arhiva de Garantii Mobiliare, aflam ca Livco Stil a cumparat de la aceeasi companie privatizata nava de pasageri Ilfov, cu 9000 euro. Firma Livco Stil SRL este detinuta de Trandafira Livadariu, sotia lui Stelian Livadariu, fratele mai mare al lui Catalin Marian Livadariu, cel care pusese mana pe insula.
Posesorul debarcaderelor si vaporasului care leaga Insula Ovidiu de Mamaia, Livadariu Stelian apare impreuna cu un alt frate, Livadariu Ion, intr-o sentinta a Tribunalului Bucuresti din aprilie 2014, cand li s-a comunicat ca au de executat 6 ani de inchisoare. Acesta mai este mentionat si intr-un rechizitoriu DNA din 2011, in care se mentioneaza ca, a”practic, inculpatii din acest dosar nu recunosc existenta vreunei autoritati a statului, dispretul fata de regulile sociale reliefandu-se cu claritate din limbajul si atitudinea lor, fiind adeptii principiului conform caruia daca “te bagi” cu cei aflati “la putere”, ca sa folosim terminologia inculpatului Livadariu Stelian, esti intangibil”. Ulterior arestarii celor doi, firmele importante ale fratilor mai mari au fost trecute in proportie de 99%, respectiv 90% pe numele fratelui mezin, Marian Catalin Livadariu, adica fericitul detinator al Insulei Ovidiu pana in 2100.
Attila Racz, partenerul de trafic cu produse petroliere si totodata tovaras de puscarie al fratilor Livadariu, apare si in alt dosar penale, inclusiv alaturi de Sorin Blejnar. SRI, la cererea DNA, a interceptat telefoanele membrilor gruparii, aratand nivelul de protectie la nivel statal de care se bucura reteaua Racz, din care fac parte si fratii Livadariu. In unul din schimburile de SMS-uri, Codrut Marta il sfatuieste pe Peter Racz cum sa stearga urmele infractiunilor, iar intr-un dialog telefonic ii cerea?? sa nu vina cu mana in buzunar. “Nu mai scoate masinile pana dupa 1 octombrie. Decat cu marfa buna. Arunca orice hartiute si agende ai. Schimba telefoanele. Asa e mai bine. Nu ai probleme, acum, dar nu se stie”, ii scria Codrut Marta lui Attila Racz.
Acesta din urma nu este doar un apropiat al lui Codrut Marta, ci si al gruparii Marian Iancu-Gabriel Bivolaru, potrivit datelor obtinute de noi. In afara acestor legaturi ale fratilor Ion si Stelian Livadariu cu gruparea conectata la Marta-Blejnar-Bivolaru-Iancu, mai exista si conexiunile fratelui cel mic, detinatorul Insulei Ovidiu.
Astfel, Marian Catalin Livadariu apare ca asociat in Recycling Slop Ltd Inc S.R.L. impreuna cu Racz Laszlo Mihaly, fratele lui Attila Racz, potrivit Hotnews. In 26 iulie 2011, ziua arestarii membrilor retelei de contrabanda cu carburanti din care faceau parte Stelian si Ion Livadariu, dar si Attila Racz, mascatii au descins inclusiv pe Insula Ovidiu pentru perchezitii, despre care presa locala a scris ca ar fi vizat firma comuna detinuta de Racz-Livadariu. De asemenea, mezinul familiei apare si ca asociat in Magnum Agromar – S.R.L. cu Mirtoi Daniel-Marian, pe care il regasim si ca manager al S.C. Auto Gaz Trading S.R.L Constanta, firma fondata de Radu Merla (sotul ex-sefei Directiei de Dezvoltare si Programe din cadrul Primariei Constanta, in prezent doar sefa Birou Mediu si Prioritizare Ecologica) si in actionariatul careia au intrat ulterior Mihaela Borcea, ex-sotia lui Cristi Borcea si Elena Borcea, mama lui Cristi Borcea. Atat pe Radu Merla cat si pe fostul actionar al echipei Dinamo ii regasim in tranzactii imobiliare dubioase, prin care au pus mana pe terenuri ce se cuveneau Academiei Romane.
Filiera Mazare si cele 98 de hectare
Radu Merla e unul din beneficiarii devalizarii Academiei Romane de cele 22 hectare de teren din orasul Ovidiu, pe malul lacului Sutghiol si al ruinelor castrului roman, iar Cristi Borcea e personajul care graviteaza in jurul ambelor grupari care au luat pamanturile forului intelectual, adica il gasim si ca beneficiar al unor terenuri pe malul marii, pe filiera Radu-Mazare, dar si ca patron al Auto Gaz Trading SRL, firma al carei manager e asociatul lui Catalin Marian Livadariu, cel care a pus mana pe Insula Ovidiu, tot a Academiei Romane.
Radu Mazare a retrocedat unei urmase care nu avea dreptul cele 98 ha lasate de Iuliu Movila Academiei Romane in satul Anadalchioi. Urmasa era o nepoata a acestuia din urma, pe nume Ivonne Aline Buzescu Movila. Dar care nu era indreptatita sa ceara retrocedarea celor 98 de hectare, ci a altor proprietati care nu au nici o legatura cu imobilele lasate de bunicul sau inaltului for. Dovada o constituie Monitorul Oficial din 8 noiembrie 1948 in care apar insiruite donatiile lui Iuliu Movila catre Academia Romana, care au fost date in folosinta la Ministerul Agriculturii si la cel de Interne.
Insa asta nu o impiedica pe Ivonne ca, in mai 2002, sa-i mandateze pe Georgica Giurgiucanu si pe Emil Dragos Savulescu sa ceara si restituirea celor 98 de hectare din cartierul Anadalchioi, a caror mostenitoare nu era.
In octombrie 2002, Ivonne Movila moare, iar mandatarii devin mostenitori, cesionand o parte din drepturile litigioase catre Sc Habitat si Ambient SA, societate unde actionar e Valentin Ionescu, fost coleg de facultate al lui Radu Mazare (prezent in mai multe business-uri din sfera de interese a primarului PSD), si catre celebrul Cristi Borcea.
Urmeaza controversata retrocedare facuta de Radu Mazare, care, netinand cont ca Ivonne Movila nu era mostenitoarea adevarata, ci Academia Romana, i-a dat lui Cristi Borcea, fostului sau coleg Valentin Ionescu, dar si mandatarilor mostenitoarei decedate, terenuri in compensare pentru cele 98 de hectare agricole din Anadalchioi, care nu mai erau disponibile pentru restituirea in natura, fiind parte integranta din cartierele Constantei. Anadalchioi a fost un sat care din 1936 devine cartier al Constantei. In locul vechiului sat, in prezent se suprapun cartierele Coiciu, Anadalchioi, Inel 1 si Inel 2, conform presei locale. Mai mult, Primaria Constanta a dat terenurile in compensare fix pe malul marii (75% din suprafetele retrocedate fiind in zona falezei sau in portul de agrement Tomis). Aceasta retrocedare a constituit primul si cel mai celebru dintre dosarele de la DNA ale lui Mazare. Insa ancheta procurorilor anticoruptie nu ataca in primul rand faptul ca Mazare a sustras terenurile Academiei Romane, ci ca terenurile date in compensare de el sunt proprietate publica a statului si nu avea voie sa le foloseasca pentru …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *