Este un subiect de mare actualitate mentinerea sanatatii prin respectarea unui stil corect de viata. Un rol esential in acest concept il joaca alimentatia.? Preocuparea pentru nutritie, o stiinta relativ tanara comparativ cu alte domenii conexe cu medicina, reprezinta un trend la nivel mondial, iar Romania urmeaza bine acest trend.? Despre nutritie vorbim cu domnul doctor Amedeo Grigorean, nutritionist in cadrul Centrului de Radioterapie Amethyst.
Traim intr-o lume in care este foarte dificil sa stim cu exactitate ce mancam, in contextul poluarii, al agriculturii intensive si al industriei alimentare bazate pe substante de sinteza. Tocmai de aceea, spune doctorul Grigorean, alimentatia a devenit un concept foarte complex si sofisticat, care nu poate fi cuprins intr-o consultatie standard de o ora. Cu toate acestea, exista cateva principii de baza pe care daca reusim sa le respectam ne vom apropia cu siguranta de o viata mai sanatoasa.
Trei principii de baza?ale unei alimentatii corecte
„Ca sa mancam sanatos, spune dr. Amedeo Grigorean, ar trebui sa plecam de la trei idei simple: sa mancam o cantitate nu prea mare de alimente la o masa; sa mancam suficient de des incat sa nu avem oscilatii mari ale nivelului glicemiei, respectiv ale insulinei din sange; iar ceea ce mancam sa fie de buna calitate, in sensul nu neaparat al gustului (desi conteaza si acest aspect, ca si cel estetic), cat al compozitiei corecte de nutrienti, precum si al sursei cat mai naturale a acestora. Celor care vin pentru prima data la mine le spun concis si clar: sa mananci corect inseamna putin, des si bun.”
Un singur fel de mancare?la o masa
Specificand ca alimentatia traditionala romaneasca, res?pectiv conceptul unei mese principale cu doua-trei feluri culinare gatite la o singura masa, este destul de departe de o alimentatie corecta, dr. Amedeo Grigorean spune ca mai corect este sa consumam un singur fel culinar la o masa, numita gustare, si pe care e bine sa o avem de cinci-sase ori pe zi, la intervale de doua-trei ore fiecare.
Organismul nostru nu este pregatit in mod natural pentru a manca doua-trei feluri de mancare la o masa. Observam asta si in natura, urmarind? ce se intampla in lumea animala, unde niciodata nu se mananca mai multe feluri deodata. Un model apropiat de ideal ar fi sa avem la masa un singur preparat de baza, insotit de o salata in care sunt combinate cateva ingrediente, preferabil vegetale.
Cand si cat de des?trebuie sa mancam
Orarul meselor ar trebui sa fie in legatura stransa cu ritmul somnului, si nu cu cel de munca. Oricum, suntem diferiti in fiecare din aceste aspecte: unii lucreaza mai bine ziua, altii noaptea, unii se odihnesc suficient in 4-5 ore de somn, altii au nevoie de 8-10 ore, lucram in schimburi sau dormim la ore diferite atunci cand calatorim pe alte fusuri orare. „Un somn corect – bucurati-va toti cei care nu va puteti trezi dimineata – inseamna, in opinia doctorului Grigorean, sa te trezesti atunci cand ai terminat de dormit, nu atunci cand suna ceasul.” De asemenea, nu suntem construiti la fel nici in privinta consumului de lichide sau al orelor de masa. Nu exista un meniu unic sau o dieta universal valabila pentru toata lumea, nici macar pentru doua persoane.
Exista un sambure de adevar si in dictonul chinezesc care spune: a”Masa de dimineata mananc-o singur, pe cea de pranz imparte-o cu prietenii, iar pe cea de seara da-o dusmanilor”. Cu rezerva ca nimeni nu a precizat vreodata ora de trezire sau a primei mese. Cert este ca in prima parte a zilei se mananca alimentele mai bogate in energie, deoarece incepem ziua si avem nevoie de resurse suficiente, iar urmatoarele mese scad progresiv ca si aport caloric.
In contextul afirmatiilor de mai sus, daca tinem cont si ca intre trezire si prima masa mai poate trece o ora, atunci prima masa a zilei ar putea fi si intre 10.00 si 12.00 si ne putem apro?pia si de conceptul modern de „intermitent fasting”, care sustine ca poti sa ai zile in care sa iei prima masa la vremea amiezii.
Intervalele dintre mese sunt mai importante decat ora efectiva la care mancam. Acest interval trebuie sa fie de aproximativ doua-trei ore. Mai devreme de doua ore nu ni se face foame, iar mai tarziu de trei ore si jumatate organismul incepe sa intre in hipoglicemie si atunci incepe sa apara senzatia de foame. Atunci vom manca mai mult decat avem nevoie, va creste glicemia, consecutiv descarcarea de insulina si apar astfel oscilatii foarte mari care ne dezechilibreaza. De aici si variatiile nedorite ale greutatii si alte manifestari greu de controlat. Este bine sa ne setam niste intervale de timp cand sa mancam si sa bem apa fara sa asteptam foamea sau setea.
Cum combinam alimentele
Nu e bine sa combinam produse din carne cu produse dulci. Dar, atrage atentia medi?cul nutritionist, exista si aici nuante. Daca dulcele provine din fructe care se potrivesc – cum ar fi, de exemplu, ananasul sau papaia, care contin anumite enzime care ajuta mult la digestia carnurilor -, acestea sunt chiar indicate. In nutritie exista niste reguli orientative si multe exceptii. Nu e bine sa combinam carnea cu garnituri bogate in amidon, gen cartofi, orez, paste si nici cu painea. E perfect daca o combinam cu salate. Doar friptura si salata si cu asta am incheiat masa respectiva. In niciun caz un desert dulce dupa asta. Este un factor favorizant pentru boli foarte grave. De asemenea, nu se combina carnea cu lactatele, pot aparea tulburari digestive de la o simpla indigestie pana la afectiuni mai grave. Si exemplele pot continua.
Exclus zaharul si faina alba
Daca la multe subiecte legate de nutritie dr. Amedeo Grigo?rean accepta nuante si tine cont de individualitatea fiecarui organism, la capitolul dulciuri, respectiv cele care contin zahar, faina alba si alti indulcitori artificiali, este destul de radical, precizand ca acestea ar trebui evitate la maximum, chiar eliminate pentru tot restul vietii. Si adauga in aceeasi cate?gorie de produse de evitat toate preparatele care contin grasimi trans si orice fel de aditiv alimentar obtinut prin sinteza chimica.
Referitor la zahar si faina alba este dovedit stiintific ca prin rafinare acestea devin fie cancerigene, fie provoaca alte boli grave, incepand de la malabsorbtie, inflamatii intestinale si pana la boli degenerative cerebrale. Desi sunt inca multe controverse intre nutritie si terapii alternative versus medicina alopata, in aceasta privinta exista un consens total: sunt foarte clar demonstrate efectele nocive ale tuturor acestor substante.
Molecula de zaharoza nu exista in natura, ea este sintetizata chimic intr-o fabrica de zahar, deci este un toxic. In aceeasi categorie intra si zaharul brun, obtinut tot prin procesare, doar ca e din trestie de zahar, deci are aceleasi efecte daunatoare pentru organism.
Este bine sa folosim indulcitori naturali care ne sunt foarte la indemana: miere, extract natural din stevie, in privinta caruia cercetarile din ultimii ani nu au demonstrat pana la ora actuala vreo asociere cu diabet, cancer sau alte afectiuni. De asemenea, mai avem siropul de artar, siropul de agave si altele, care se gasesc acum si in Romania.
Vegetarian sau omnivor?
In legatura cu carnea exista multe opinii diferite, cu argumente pertinente pro si contra, dar aceasta controversa foarte veche, poate fi depasita relativ usor, daca tinem cont de noutatile in domeniul geneticii, combinate cu paleogenetica si epigenetica, din care rezulta foarte limpede ca aparatul enzimatic al fiecaruia dintre noi este absolut unic si este manifestarea activarii-inactivarii anumitor gene legate de metabolism, in functie de evolutia istorica a liniei noastre ascendente si chiar a stimulilor care actioneaza asupra noastra in perioada vietii embrionare.
In concluzie, unii dintre noi pot fi vegetarieni sau raw-vegani fara probleme, altii au nevoie si de ceva proteina animala in alimentatie, pentru a putea functiona corect. Ceea ce conteaza este echilibrul. Chiar si unei persoane cu metabolism proteic ii spun ca salata trebuie sa fie cantitativ mult mai multa decat carnea. E un lucru pe care nu l-a contrazis inca nimeni.
Cum consumam legumele
Legumele sunt grupul alimentar fara nici o restrictie. Contin toti nutrientii in proportii corec?te, sunt colorate, deci bogate in fitonutrienti, pot fi combinate intre ele si aproape cu orice altceva, nu sunt toxice, nu ingrasa. Exceptia de la aceste afirmatii o fac cele bogate in amidon: cartoful, care este un aliment bun daca nu este consumat in exces si este gatit corect. Dar este bine sa fie si aici un echilibru: in mod natural, spune medicul nutritionist, legumele sunt mai bune crude, dar noi avem o anumita evolutie biologica si o adaptare care ne permite sa le consumam si gatite.
Crud sau gatit,?o alta provocare
De la descoperirea focului …
