ALEGERI IRAN. Iranul se pregateste sa isi aleaga un nou presedinte care il va inlocui pe Mahmoud Ahmadinejad. Iranul este izolat pe scena internationala incepand din 2005, din cauza politicii sale nucleare, declaratiilor controversate ale lui Mahmoud Ahmadinejad, dar si de la inceputul conflictului din Siria, in care Teheranul afiseaza o sustinere ferma fata de regim, apreciaza unii analisti, citati de AFP.
„Politica externa a tarii nu este o prerogativa a presedintelui. De fapt, Ahmadinejad nu este nimic altceva decat un simplu executant al vointei liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei”, numarul unu iranian, declara pentru AFP Ali Vaez, un analist din cadrul grupului de reflectie International Crisis Group, cu sediul la Bruxelles.
Mohammad Saleh Sedghian, directorul Centrului Arab pentru Studii Iraniene, cu sediul la Teheran, apreciaza ca „Ahmadinejad nu a reusit sa atinga obiectivele de politica externa, din cauza modului in care a vrut sa aplice aceasta politica (…), lansand sloganuri in loc sa aiba o pozitie clara asupra problemelor importante”.
In opinia analistului, acesta a fost „mai degraba un show politic, decat o strategie veritabila”.
Incepand din 2003, Teheranul este angajat in negocieri nu doar cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA), ci si cu marile puteri, in vederea solutionarii crizei in domeniul nuclear iranian.
Dupa venirea la putere a lui Ahmadinejad, in 2005, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, in perioada 2006-2010, nu mai putin de sase rezolutii, dintre care patru prevad sanctiuni impotriva Iranului. Aceste rezolutii sunt calificate drept „bucati de hartie” de catre Ahmadinejad, care a respins orice suspendare a programului nuclear controversat al Teheranului.
La inceputul lui 2012, Statele Unite si Uniunea Europeana (UE) si-au consolidat masurile prin sanctiuni economice unilaterale impotriva sectoarelor petrolier si bancar. Ele au provocat o grava criza economica si financiara in tara, printr-o inflatie recunoscuta oficial de 31% si o depreciere a monedei nationale de aproape 80% in raport cu dolarul. Ahmadinejad a asteptat, totusi, pana la mijlocul lui 2012, pentru a recunoaste ca sanctiunile cauzeaza „probleme” economiei iraniene.
El a provocat, de asemenea, furia comunitatii internationale, multiplicandu-si declaratiile prin care pune la indoiala Holocaustul sau indemnand ca Israelul, inamicul recunoscut al Iranului in regiune, sa fie „sters de pe harta”.
„Declaratiile lui Ahmadinejad au pus Iranul in dificultate (…). Ar fi putut sa nu vorbeasca despre Holocaust, care nu priveste Iranul”, afirma Sedghian.
„Afirmatiile presedintelui despre Holocaust sau dosarul nuclear au adus doar mai multe sanctiuni Iranului”, subliniaza analistul reformator Mohammad Sadegh Javadihessar.
„Ahmadinejad a ales un ton belicos si controversa. Retorica sa l-a transformat intr-un sef de stat radioactiv, provocand reticenta tuturor oficialilor occidentali nevoiti sa negocieze cu el”, adauga Vaez.Iranul nu recunoaste existenta Israelului, iar oficiali iranieni califica acest stat drept un „regim sionist ilegitim”. Teheranul pozeaza, astfel, in aparator al drepturilor …
