Andrei Plesu dezvaluie mancarurile preferate ale presedintilor Iliescu, Constantinescu si Basescu. Cine se ridica primul de la masa

“Eu am fost in preajma celor trei presedinti pe care i-am avut pana acum. (…) Stiu ce mirosuri erau la Cotroceni sub fiecare. Pe vremea lui Iliescu mirosea a tocatura: chiftelute, sarmalute, zona asta”, a spus Plesu, la dezbaterea “Istorie si identitate gastronomica nationala”, organizata de Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR), in colaborare cu Gastroart.ro.
Despre perioada cand la Cotroceni s-a aflat Emil Constantinescu, Andrei Plesu a mentionat ca era “trist din punct de vedere alimentar”.
“Pe vremea lui Constantinescu a fost trist din punct de vedere alimentar, fiindca felul lui preferat, mi s-a parut mie, era friptura la tava. Adica, stiti, chestia aia – niste carne care pluteste in ceva maro, intr-un sos maro, gros. Iar la sedintele foarte lungi – care se prelungeau – de CSAT, primeam la un moment dat sendvisuri fiecare, dar el nu lua sendvisuri si lui i se aducea ce-i placea lui si anume nectar de fructe, de piersici, cu biscuiti. (…) Domnule presedinte, nu se poate guverna cu nectar de fructe si biscuiti”, a spus, spre hazul asistentei, Andrei Plesu, citat de Agerpres.
El a completat ca, in general, lui Traian Basescu nu-i placea sa stea la masa.
“Basescu nu stiu ce manca, pentru ca manca rapid, ca la popota, ce i se aducea. Nu spun asta din basism. Spun asta pentru ca, pur si simplu, nu parea sa aiba inclinatii… In general, nu-i placea sa stea la masa. Cand mergeam cu el in drumuri oficiale si era invitat la masa de omologii lui, dupa ce termina de mancat, ma intreba de ce nu plecam. Pentru ca el nu intelegea. S-a terminat masa, asta a fost. Era o problema sa-l conving sa mai stea putin”, a mentionat Plesu.
“Iohannis inca nu mi-a iesit, dar ma straduiesc. (…) Iertati-ma, am cazut in anecdotica, asa fac batranii. Au multe de povestit”, a adaugat Andrei Plesu.
In opinia acestuia, impartasita si de directorul MNIR, Ernest Oberlander-Tarnoveanu, “felurile in sine sunt mai curand regionale decat locale, dar retetele sfarsesc prin a da o definitie mai specifica”.
“Cam asta e chestia cu Balcanii. Poti sa mananci mititei in Serbia si se cheama ćevapčići, poti sa mananci sarmale si in Grecia si in Turcia si se cearta si intre ei care-i mai specific. Mamaliga dupa ce am descoperit ca exista polenta nu mai pare un lucru atat de…”, a explicat Plesu.
El a completat ca la capitolul “mancaruri de saracie”, cum se intitula o brosura editata de fostul director al Muzeului Taranului Horia Bernea, se poate mentiona, potrivit unei retete din aceeasi publicatie, “stevia la gratar”.
“Problema e sa n-o lasi decat doua secunde, ca ia foc. O pui pe gratar s-o iei repede si-o arunci intr-o baie de mujdei. Deci ingredientele sunt la indemana, nu costa foarte mult si omul sarac, daca mai are si o mamaliga alaturi, e foarte fericit. Si mai sunt mancaruri de astea facute din incropeli, care s-ar putea …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *