Zeci de parlamentari au fost declarati incompatibili sau in conflict de interese, investigatiile ANI ducand inclusiv la condamnarea unora dintre alesi la inchisoare cu suspendare, la confiscarea veniturilor dovedite ca ilicite sau la demiterea din functie a unor demnitari. Totusi, institutia nu a scapat de pericolul amputarii in Parlament a atributiilor sale, dupa cum recunoaste si vicepresedintele agentiei, Bogdan Stancu. Acesta conduce interimar ANI, dupa plecarea lui Horia Georgescu ca urmare a implicarii intr-un dosar penal, si se numara totodata printre cei opt candidati la concursul pentru ocuparea postului vacantat de Geogrescu.
Romania libera: ANI a gasit din nou parlamentari aflati in conflict de interese pentru ca si-au angajat rudele la birourile din teritoriu. Lotul este de 32, dar numai pentru patru ati si sesizat parchetul.
Bogdan Stan: In mod normal, l-am fi sesizat in cazul tuturor celor 32, dar pentru 28 dintre ei a intervenit termenul de prescriptie prevazut de Codul Penal. Va pot spune, in schimb, ca am trimis materiale complete la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru ca ar fi posibil ca acolo sa existe si alte informatii pe care noi nu le-am avut si s-ar putea preta la alta incadrare.
RL: Atunci, ce efecte va avea decizia ANI pentru cei impotriva carora nu ati sesizat procurorii?
B.S.: In acele cazuri vorbim numai de conflict de interese de ordin administrativ. Din momentul in care rapoartele noastre de evaluare raman definitive si irevocabile – probabil vor exista si contestatii -, respectivii demnitari vor fi sanctionati altfel decat cu destituirea. Au fost, de exemplu, situatii in care s-a aplicat diminuarea drepturilor salariale. Conditiile incetarii mandatului de parlamentar sunt prevazute expres in Constitutie.
RL:?Cum ati ajuns la lotul celor 32?
B.S.: Majoritatea acestor dosare au fost deschise ca urmare a unor solicitari venite din partea unui grup de deputati, in decursul acestui an.
RL: ?Un grup de deputati? De la mai multe partide, de la un singur partid, independenti?
B.S.: A fost semnata „Un grup de deputati”. A venit sigur de la Camera Deputatilor.
RL: ?Avem un caz devenit, deja celebru, cel al fostului senator PNL Akos Mora (a demisionat din Parlament la sfarsitul anului trecut – n.r.) pentru care ANI a solicitat de nenumarate ori revocarea din functie, avem acum un caz mai proaspat, pe al deputatului PSD Constantin Adascalitei, dar, iarasi, Parlamentul nu da semne ca vrea sa se miste eficient. Ce solutii aveti?
B.S.: Au trecut aproape sapte luni de cand raportul privind incompatibilitatea deputatului Constantin Adascalitei a ramas definitiv si irevocabil, printr-o sentinta a instantei supreme. Am solicitat in repetate randuri Parlamentului sa aplice sanctiunea revocarii din functie si de-abia dupa sase luni si jumatate am aflat din presa ca Comisia juridica a Camerei Deputatilor va face un raport negativ. Dupa sase luni si jumatate!
RL:?Si ce este de facut?
B.S.: Am vazut ca dupa reactia noastra de saptamana trecuta (comunicatul de presa din 6 octombrie, in care ANI atrage atentia deputatilor juristi ca la mijloc este neaplicarea unei sentinte judecatoresti – n.r.) dosarul a fost retrimis la Comisia juridica. Eu am speranta ca in secolul XXI si intr-un stat de drept aceasta sanctiune va fi aplicata fara sa mai fim nevoiti sa recurgem la alte instrumente legale pe care le avem la dispozitie.
RL:?E foarte clar ca si cazul Adascalitei, ca si cazul Mora reflecta o stare de tensiune intre Parlament si ANI.
B.S.: Da, exista o inconsecventa in aplicarea sanctiunilor care rezulta din rapoartele de evaluare ale agentiei, fapt remarcat si in rapoartele Comisiei Europene. Incercam sa remediem aceste lucruri din mers.
RL:?Numarul parlamentarilor gasiti de ANI in incompatibilitate si in conflict de interese este de ordinul zecilor…
B.S.: Cincizeci si patru sunt numai cei care si-au angajat rudele la cabinete. Mare parte au fost condamnati la inchisoare cu suspendare pentru conflict de interese, ceea ce nu este putin lucru. Lumea trebuie sa inteleaga faptul ca nu putem discuta despre stat de drept in lipsa exercitarii functiei publice in conditii de deplina legalitate.
RL:?Pe acest fond, cu un numar crescand de parlamentari aflati in asemenea situatii, asistam si la o avalansa de proiecte de modificare a Legii ANI. Faceti o legatura?
B.S.: Sigur ca da, mai ales ca persoane, care au fost evaluate de noi si in cazul carora agentia a constatat diferite incidente de integritate, sunt semnatari ai acestor initiative. Va puteti imagina ca nu sunt propuneri care sa aduca un plus. Toate se refera la diminuarea atributiilor agentiei, la diminuarea constrangerilor care privesc incompatibilitatea, la eliminarea unor prevederi si toate sunt o forma de presiune la adresa agentiei. Nu spun ca legislatia nu ar lasa loc de imbunatatiri, dar modificarile nu se fac asa.
RL:?Unele idei de modificare revin cu regularitate.
B.S.: Asa este.
RL:?Sunteti consultati vreodata?
B.S.: In majoritatea cazurilor ni s-a adus la cunostinta, dar spre sfarsit, cand s-a ajuns la o anumita forma in Parlament.
RL:?Deci nu ati fost consultati.
B.S.: Nu. Am fost a”consultati” la sfarsit, ca sa bifeze ca s-a trecut printr-un proces de consultare. Va dati seama, avizele noastre au fost preponderent negative, dar nu va ganditi ca tine cineva cont de ele. In schimb, sa stiti ca am reusit in ultima perioada, cu sprijinul partenerilor nostri institutionali externi – Ambasada SUA, Ambasada Olandei, Comisia Europeana – sa stopam, prin reactii concrete, astfel de incercari. Dar si acum exista proiecte in Parlament despre care nu mai stim nimic, proiecte care au fost oprite la un moment dat pe fondul reactiilor vehemente, ale noastre si ale partenerilor nostri institutionali. Insa, oricand o astfel de modificare poate reveni pe tapet.
RL:?Care sunt cele mai nocive modificari?
B.S.: Cele care vizeaza eliminarea unor prevederi referitoare la incompatibilitate, la conflictul de interese, am vazut discutii lansate in spatiul public de oameni politici referitoare la un viitor cod de integritate. Absolut toate sunt nocive, atat timp cat sunt facute fara consultarea Agentiei Nationale de Integritate.
RL:?Viitorul ANI care este, in aceste conditii?
B.S.: Mediul politic nu a fost niciodata prietenos cu agentia noastra, dar acest lucru nu ne impiedica sa mergem inainte. Oricum, exista un impact al activitatii ANI, iar el trebuie masurat inclusiv din perspectiva faptului ca gradul de constientizare creste. De exemplu, fata de 2008 a crescut foarte mult numarul celor care isi completeaza declaratiile de avere, exista oameni care ne intreaba cum sa completeze, daca prin cutare sau cutare pas incalca sau nu legislatia. Nu suntem la finalul drumului, dar se simte faptul ca s-a instituit o anume disciplina. Plus ca, pentru prima oara dupa 1989, am confiscat bani pe cale administrativa. Sau, iata, un parlamentar isi poate pierde functia din motive de incompatibilitate ori poate fi condamnat la inchisoare cu suspendare din cauza faptului ca si-a angajat rudele la cabinet. Asta, apropo de cum aratau lucrurile inainte de infiintarea ANI si ce se intampla dupa. O premiera este si identificarea, in cazul unei persoane, a conturilor bancare din afara teritoriului Romaniei, din Israel. Mai avem in lucru cazuri in care au fost identificate asemenea conturi, chiar si de persoane publice.
RL:?Nume?
B.S.: Nu pot sa comentez dosare care se afla pe rolul institutiei. In prezent, ANI instrumenteaza dosare referitoare la persoane aflate in functii publice, in legatura cu care avem informatii ca detin conturi bancare, bunuri mobile si imobile pe teritoriul unor state straine. In unele cazuri, ANI a identificat deja conturile respective, in altele suntem in curs. Suntem optimisti vizavi de rezultat pentru ca, iata, deja am reusit sa ducem la bun sfarsit un astfel de caz, cel din Israel.
RL:?ANI este una dintre acele institutii apreciate an de an in rapoartele Comisiei Europene. Are sanse sa deveni si un model de bune practici in interiorul UE?
B.S.: Agentia are o activitate intensa pe linia exportului de bune practici. Ne solicita expertiza tari din Balcanii de Vest, din Parteneriatul Estic, din Africa sau din Orientul Mijlociu, pentru ca ANI este un model institutional care a reusit sa aiba un impact, si-a dovedit eficienta. Si asta nu o spunem noi, o arata rapoartele Comisiei Europene, o spun ambasadele straine, precum si alte rapoarte facute de experti anticoruptie din Europa. Am fost invitati si de Comisia Europeana sa impartasim experienta noastra statelor din Parteneriatul Estic. In iulie, la Amsterdam, in acest cadru au fost oferite statelor din Parteneriat trei modele de buna practica institutionala si de integritate: Olanda, Franta si Romania.
RL:?Deci inclusiv Moldovei.
B.S.: Inclusiv. Moldova este o tara cu care noi colaboram foarte foarte des, respectiv cu institutia omoloaga de acolo, Comisia Nationala de Integritate, pe toate domeniile posibile: elaborare proceduri interne, construirea infrastructurii institutionale, legislatie, comunicare.
RL:?In luna iulie ati comunicat faptul ca s-a incheiat etapa de implementare a sistemului PREVENT. Cum va functiona si de cand?
B.S: Am finalizat partea tehnica, in prezent il testam, iar proiectul legislativ a ajuns in Parlament. A fost asumat de Guvern, a fost in dezbaterea publica, a trecut prin Comisia de tehnologia informatiei din Camera Deputatilor, a primit aviz pozitiv si de la Comisia de industrie, urmeaza …
