La aproape 100 de zile de la alegerile legislative, Belgia nu are inca guvern, fapt care risca sa degradeze puternic credibilitatea tarii, atat in plan european, cat si international, dar si sa aduca prejudicii dezvoltarii ei. Criza prelungita are consecinte nefaste asupra situatiei economice a tarii, cata vreme definitivarea si votarea bugetului pe 2008 este in intarziere. Ceea ce este si mai grav, insa, este ca in mediile politice de la Bruxelles si in presa belgiana a inceput sa se discute serios despre separarea partii flamande de cea valona.
La inceputul saptamanii, extremistii flamanzi ? reprezentand grupul Vlaams Belang – au incercat sa forteze lucrurile, propunand Parlamentului flamand sa voteze separarea regiunii de restul tarii. Liderul grupului, Filip Dewinter, a facut un adevarat show in fata a cateva zeci de jurnalisti straini, in care a cerut, de unul singur, ?ruperea? Belgiei, promovand un asa-zis plan 3B (Bye Bye Belgium), pentru iesirea din criza. ?A venit momentul pentru un divort de ?catifea? intre Flandra (nordul tarii, flamand) si Valonia (sud, francofon)?, a declarat Filip Dewinter, seful partidului nationalist flamand Vlaams Belang, dand ca exemplu separarea pacifista dintre Cehia si Slovacia, in 1993.
Vlaams Belang a prezentat in fata adunarii parlamentare flamande o motiune prin care a cerut organizarea unui referendum pentru separarea celor doua regiuni, lucru care constituie o premiera. Motiunea a fost insa respinsa. Ceilalti lideri din Parlament, alesi in iunie ? ecologistii, socialistii, liberalii, crestin-democratii ? s-au abtinut a sustine planul lui Dewinter privind referendumul separatist. Ei au pledat pentru o reforma statala, dar in cadrul dialogului cu francofonii.
Criza in care se afla negocierile privind constituirea unui guvern federal belgian are la baza exigentele flamande privind un plus de autonomie si ?redecuparea? unei circumscriptii electorale bilingve din Bruxelles. Crestin-democratii si liberalii nu reusesc, din aceasta cauza, sa ajunga la un consens pentru formarea unui guvern, in ciuda faptului ca detin 81 din cele 150 de fotolii din Parlament. Comunitatile flamanda (6,5 milioane locuitori) si cea francofona (4 milioane) au deja o anumita autonomie incepand din anii ?80, singura regiune oficial bilingva ramanand regiunea Bruxelles (capitala).
