BREAKING NEWS: Comisia Iordache a dezincriminat partial abuzul in serviciu. DNA: Toate dosarele de abuz din 2017 ar fi inchise UPDATE

UPDATE?Articolul de redefinire a abuzului in serviciu a fost adoptat in Comisia Iordache. A fost pastrat pragul de un salariu minim brut pe economie,informeaza Romania TV.
S-au inregistrat 13 voturi pentru, 7 impotriva si o abtinere.?
Abuzul in serviciu nu se aplica in cazul elaborarii, emiterii sau aprobarii actelor adoptate de Parlament sau Guvern, a decis luni Comisia parlamentara speciala pentru legile Justitiei.
“Dispozitiile alineatelor (1) si (2) nu se aplica in cazul elaborarii, emiterii sau aprobarii actelor adoptate de Parlament sau Guvern”, precizeaza amendamentul adoptat de parlamentari, care se refera la articolul 297 privind abuzul in serviciu.Alineatul 1 prevede, conform formei adoptate luni de comisie: “Fapta functionarului public, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonante de guvern sau OUG, care refuza sa indeplineasca un act sau il indeplineste prin incalcarea atributiilor astfel reglementate, a unor dispozitii exprese dintr-o lege, Ordonanta de urgenta sau Ordonanta de guvern, in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afini pana la gradul al II-lea inclusiv, un folos material necuvenit si prin acesta cauzeaza o paguba certa si efectiva mai mare decat echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amenda”.Potrivit alineatului 2, care ramane nemodificat: “Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA”.?
__________________
UPDATE?Reactia DNA
DNA precizeaza intr-un comunicat de presa ca?niciuna dintre cele 215 infractiuni de abuz in serviciu trimise in judecata anul trecut nu a fost savarsita in folos personal, deci toate aceste dosare ar fi inchise.
“Avand in vedere propunerea formulata de Ministerul Justitiei pentru modificarea art. 297 din Codul penal privind infractiunea de abuz in serviciu, procurorii din cadrul DNA au realizat o evaluare a impactului pe care aceasta modificare le va avea asupra investigatiilor penale, in situatia in care va intra in vigoare.
Adoptarea propunerii formulate de Ministerul Justitiei ar avea ca efect?dezincriminarea unor categorii largi de fapte?care sunt in prezent sanctionate de legea penala si care aduc o atingere semnificativa valorilor sociale ocrotite de lege. Consecinta ar fi aceea ca procurorii vor fi obligati sa inchida numeroase dosare ca urmare a intervenirii prescriptiei.
Astfel, infractiunea de abuz in serviciu ar urma sa fie definita ca?”fapta functionarului public, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, care refuza sa indeplineasca un act sau il indeplineste prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege, ordonanta de urgenta sau ordonanta de guvern, in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul al II-lea inclusiv, un folos patrimonial si prin aceasta cauzeaza o paguba, certa si efectiva, mai mare decat echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vatamare constatata in mod definitiv prin act al organului competent, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani sau cu amenda”.In prezent infractiunea de abuz in serviciu este definite drept a”fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos ( adica indeplineste prin incalcarea legii – conf. Deciziei 405/2016 a CCR) si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.
Din analiza facuta la nivelul DNA au rezultat urmatoarele:?a) Impunerea conditiei ca fapta sa fie savarsita in scopul obtinerii unui folos de catre functionarul public sau de o persoana apropiata acestuia restrange extrem de mult domeniul de aplicare a infractiunii.
Spre exemplu, in cursul anului 2017, Directia Nationala Anticoruptie a dispus trimiterea in judecata a unor inculpati pentru savarsirea a 215 infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice. Din analiza preliminara a acestor cauze, realizata pana in acest moment, nu a fost identificat niciun dosar in care autorul sa fi urmarit obtinerea unui folos personal, astfel incat includerea conditiei suplimentare ar putea avea ca efect dispunerea de solutii de achitare in toate dosarele cu care a fost sesizata instanta pentru savarsirea acestei infractiuni, inclusiv in situatiile unde s-au dispus deja condamnari definitive. Similar, vor fi adoptate solutii de clasare in dosarele aflate pe rolul organelor de urmarire penala avand ca obiect infractiuni de abuz in serviciu.
Astfel, indiferent de gravitatea incalcarii legii sau de cuantumul prejudiciului, faptele functionarilor publici nu vor mai atrage raspunderea penala.?
Spre exemplu, fapta functionarului public care atribuie in mod nelegal unui prieten sau unui coleg de partid un contract de achizitie publica supraevaluat ori dispune restituirea nelegala a unui imobil nu va mai fi incriminata, chiar daca functionarul actioneaza cu intentia de a incalca legea si chiar daca aceste fapte pot produce consecinte de zeci sau sute de milioane de euro bugetului, asa cum exista numeroase exemple in practica judiciara.
Consideram ca o asemenea modificare nu este oportuna, avand in vedere nevoia de a proteja in mod eficient valori sociale importante, precum integritatea patrimoniului public care poate fi afectat de actele functionarilor publici cu incalcarea legii.
O modificare de asemenea importanta, care rastoarna viziunea constanta a Codului penal cu privire la raspunderea functionarilor publici si care nu corespunde vreunei observatii a Curtii Constitutionale, ar trebui sa fie rezultatul unei dezbateri ample in societate, in urma unei analize atente a tuturor consecintelor posibile.b) Cerinta ca prejudiciul sa fi fost constatat in mod definitiv prin act al organului competent restrange si mai mult sfera potentiala de aplicare a infractiunii si incalca mai multe prevederi constitutionale.
Prin introducerea unei asemenea conditii in continutul infractiunii se creeaza premisele ca efectuarea actului de justitie sa poata fi impiedicata de catre persoane din afara sistemului judiciar. Spre exemplu, daca organul de urmarire penala este sesizat ca un ministru a savarsit o fapta de abuz in serviciu, trimiterea in judecata ar fi conditionata de existenta unui act constatator al prejudiciului intocmit de un organ care se poate afla in subordinea sau sub influenta acestui ministru.
Singurul organ competent sa constate elemente de fapt care intra in continutul unei infractiuni este instanta de judecata. Numai judecatorul, analizand probele administrate si facand aplicarea legii, poate stabili in mod definitiv daca o anumita fapta a produs sau nu un prejudiciu, iar acest rationament nu poate fi conditionat de existenta unui act administrativ anterior hotararii judecatoresti.
Prevederea este contrara dispozitiilor art. 124 alin. 3 din Constitutie, care prevad ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Daca legea sanctioneaza o anumita fapta, decizia judecatorului nu poate depinde de manifestarea de vointa a unui organ administrativ.
De asemenea, textul propus nu respecta cerintele constitutionale de previzibilitate a legii, in conditiile in care nu indica organele care ar avea competenta sa constate existenta prejudiciilor.c) Reducerea limitelor de pedeapsa prevazute pentru infractiune va avea ca efect reducerea semnificativa a termenelor de prescriptie a raspunderii penale, de la 8 ani la 5 ani.
In conditiile in care aceste fapte sunt in mod uzual descoperite la mult timp dupa savarsirea lor, de obicei dupa schimbarea conducerii institutiilor publice, iar probatoriul administrat pentru dovedirea infractiunii de abuz in serviciu este deosebit de complex, vor exista numeroase situatii in care tragerea la raspundere penala va fi impiedicata ca urmare a intervenirii prescriptiei, atat in cauze aflate in curs de urmarire penala, cat si pe rolul instantelor, urmand sa se inregistreze numeroase solutii de clasare si incetare a procesului penal.
Prezenta evaluare a fost transmisa la data de 2 iulie 2018 catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”, se arata intr-un comunicat DNA.?
________________
UPDATE?Senatorul PNL Alina Gorghiu a propus ca lucrarile Comisiei speciale pentru modificarea legilor justitiei sa fie suspendate o ora, pentru ca ministrul Justitiei, Tudorel Toader, sa fie prezent. Presedintele Comisiei, Florin Iordache, a spus ca ministrul se afla in concediu, iar atributiile i-au fost delegate secretarului de stat Sofia Mot.

“E cazul sa suspendam lucrarile pentru o ora, o ora si jumatate, sa vina domnul Toader sa spuna despre ce e vorba in propozitie”, a spus Alina Gorghiu.
In replica, Iordache a spus: “In acest moment este in concediu. (…) Am epuizat …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *