de Anca SIMINA Publicat la: 16.09.2014 09:39 Ultima actualizare: 16.09.2014 11:57
Aceleasi metehne domina, de 25 de ani, partidele din Romania. Promovarea in functii nu depinde atat de CV, cat de suma pe care viitorul ministru, secretar de stat, sef de post sau director de scoala a platit-o partidului. Profitul rapid in afaceri nu vine atat din idei excelente, cat din relatiile care aduc contracte generoase cu statul. Cand sunt la guvernare, partidele folosesc din plin resursele si aparatul de stat si exceleaza la donatii – indivizi si companii le ingroasa conturile, fara ca legea sa oblige decat la declararea celor care le dau, cu chitanta, mai mult de 9.000 de lei. Cand sunt in opozitie asteapta, din nou, sa ia puterea, adica banii. Autoritatea Electorala, subdimensionata, nu controleaza in mod real cum circula banii politici, ci doar verifica sumar registrele contabile. In 25 de ani, procurorii au finalizat doar 7 dosare de coruptie in randul colectorilor de bani pentru partide si pentru campanii. Doar doi, fostul premier PSD Adrian Nastase si un vicepresedinte de filiala PDL, Silviu Bian, au fost condamnati. Un sistem de finantare care nu functioneaza decat pe hartie a favorizat aparitia patronilor de filiale sau a patronilor de partid, oameni din umbra care isi pun la bataie banii si fundatiile pentru a ajuta indirect candidatii, cerandu-le ulterior beneficii. Gandul, Ziarul Financiar si Mediafax incep astazi o serie de investigatii, analize si reportaje care sa scoata la lumina banii gri cheltuiti de partide in campania electorala pentru alegerile prezidentiale, dar si ulterior. Vom arata retetele si retelele, din teritoriu si de la centru, prin care bani nedeclarati se scurg, pe cai care ocolesc registrele oficiale, catre partide. Vom provoca partidele la transparenta si le vom monitoriza marile cheltuieli de campanie. Vom argumenta de ce este nevoie de schimbarea legii, prin inarirea ei. Vom arata ca banii partidelor sunt si banii tai. Tu stii ce mai fac banii tai?
Romania are azi, o spun datele oficiale ale Inspectiei Muncii, 5,2 de milioane de salariati, oameni care, prin veniturile lor constante, platesc taxe si impozite. La Institutul National de Statistica, numarul lor se rezuma la 4,4 milioane, in timp ce la calcularea contributiilor la sanatate se ajunge la 6 milioane de contributori. Cu datele Inspectiei Muncii, un calcul aritmetic simplu arata ca oficial, de la inceputul anului si pana azi, fiecare salariat din Romania a sustinut partidele mai mult simbolic, cu cate 0,77 de lei. Statul le pune la dispozitie formatiunilor politice, in functie de numarul de voturi la precedentele alegeri, o suma care sa le asigure minima functionare.
In realitate insa, o lege subreda si „o cultura” a ocolirii constante a sistemului oficial de finantare fac ca aceasta contributie sa fie de sute sau chiar de mii de ori mai mare, prin mijloace ascunse. Unul este, asa cum au atatat procurorii in dosarul „Cosma”, al presedintelui Consiliului Judetean din Prahova, comisionul politic, de minimum 10%, perceput la acordarea contractelor cu statul. Aplicat estimativ numai la contractele acordate in primele 8 luni ale anului de autoritatile locale, in total aproape 1 miliard de euro asa cum arata rezultatele centralizate de Gandul care vor fi prezentate treptat in seria „Tu stii ce mai fac banii tai?”, procentul-obligatie de partid ar insuma 100 de milioane de euro varsati deja in conturi neoficiale de campanie. O contributie individuala de 82 de lei, de 107 ori mai mare decat cea oficiala, din partea fiecarui salariat, fara voie. In dosarul „Uioreanu”, comisionul practicat era insa de 15%, iar oamenii de afaceri implicati in contracte cu statul vorbesc, sub protectia anonimatului, si de 30%.
Si nu e singurul mijloc. Evaziunea fiscala, in masura in care este tolerata de stat, folosirea presei locale si centrale pentru propaganda „gratuita”, platita insa in avans sau ulterior prin publicitate de stat, acceptarea unor servicii subevaluate de la companii care isi recupereaza prejudiciul, direct sau prin terti, din contracte cu statul sunt tot atatea forme prin care fiecare salariat din Romania ajuta, fara sa stie, partidele.
PNL, PSD si PDL cele mai castigate din finantarea publica
In registre, lucrurile sunt simple si clare. Statul sustine existenta formatiunilor politice parlamentare, membrii de partid cotizeaza lunar sa isi finanteze partidul, in limita a 43.000 de lei in 2014, companiile si oamenii de afaceri pluseaza, ca simpatizanti sau, mai direct, ca membri cu carnet de partid, mai ales ca donatiile sub 9.000 de lei pot fi trecute la confidentiale. Ca niste microintreprinderi profitabile, partidele insele pot face bani, in teorie, din seminarii, din carti publicate si vandute, din evenimente culturale. In realitate, fac doar din subinchirieri de sedii, cumparate si ele, in conditii foarte avantajoase, de la stat. In campanii, curg donatii peste cele care finanteaza in mod curent partidul, limitele de cheltuieli urca si pana la 22,5 milioane de lei, iar controlul cheltuielilor e unul formal, care nu depaseste, de cele mai multe ori, registrul contabil. Asa ajung partidele sa declare, e cazul anului 2009, ca au facut o intreaga campanie prezidentiala cu 12,4 milioane de lei (Alianta PSD + PC) sau 14,9 milioane de lei (PDL), cand numai publicitatea monitorizata de ONG-uri a depasit aceste sume.?
In 2014, suma alocata din ianuarie pana in august de stat partidelor a fost de 4.050.254 de lei (920.512 de euro). Raportata la veniturile incasate la buget de la contribuabili, subventia totala a scazut in ultimii ani, de la unul la altul.
Infografic Gandul.info // Sursa informatiilor: Autoritatea Electorala Permanenta// Click pe imagine pentru a mari
Din sustinerea acordata de stat, cel mai mult are de castigat, in prezent, PNL, dat fiind faptul ca alocarile lunare se calculeaza in functie de numarul parlamentarilor (in proportie de 75% din cuantum), dar si de cel al alesilor locali (25% din cuantum), urmat de PSD si PDL.
Infografic Gandul.info // Sursa informatiilor: Autoritatea Electorala Permanenta// Click pe imagine pentru a mari
Fiecare din cei 5,2 milioane de salariati aflati in statisticile Inspectiei Muncii face, astfel, un efort simbolic pentru partide de doar 77 de bani in opt luni.
Sumele venite de la buget nu reprezinta insa, in mod curent, adica in ani fara alegeri, decat cel mult un sfert fata de cat primesc partidele in paralel din cotizatii si de multe ori mult mai putin inclusiv decat volumul declarat al donatiilor. Cu amendamentul ca in Romania partidele nu sunt obligate sa declare decat suma donatiilor care depasesc, luate una cate una, 9000 de lei la nivelul acestui an. Iata cum arata, de exemplu, in documentele oficiale, situatia financiara a partidelor in anul precedent, unul fara nicio miza electorala, in care liberalii s-au aflat la guvernare alaturi de PSD, PC si UNPR.
Infografic Gandul.info // Sursa informatiilor: Autoritatea Electorala Permanenta// Click pe imagine pentru a mari
Cum ajunge fiecare salariat sa sustina, indirect, partidele. Primele 100 de milioane de euro
Dincolo de registrele contabile oficiale, realitatea arata insa numeroase cheltuieli fie nefacturate direct de partid, fie acoperite cu bani a caror provenienta nu este verificata de nicio institutie. Autoritatea Electorala Permanenta, subdimensionata si cu o lege care sanctioneaza doar prin amenzi contraventionale fraudele in finantarea partidelor, face doar un control formal al registrelor contabile si nu al circuitului banilor politici. Parchetele au ajuns abia in 2014? sa ancheteze similtan 3 cazuri de acest tip.
In acest timp, numai contractele locale cu statul incheiate din ianuarie si pana in septembrie au dirijat spre campania electorala care incepe oficial pe 2 octombrie 100.000 de euro, daca luam in calcul procentul de 10% indicat de procurorii DNA in dosarul „Cosma” drept comision pe care firmele erau obligate …
