Bruxelles-ul cere cote obligatorii. Prima reactie de la Bucuresti

Comisia Europeana a prezentat o propunere de repartizare intre statele membre ale UE a refugiatilor, iar Romania ar urma sa gazduiasca 6.351 de imigranti dintr-un total de 160.000 sositi deja in Grecia, Italia si Ungaria. Sistemul Dublin, caduc.
La Strasbourg, in discursul sau “asupra starii Uniuniia”, Jean-Claude Juncker a cerut tarilor UE sa accepte planul de repartizare a 160.000 de refugiati si a propus un mecanism permanent pentru relocalizarea celor care cer azil.
Seful Comisiei Europene a recunoscut ca numarul persoanelor care sosesc in Europa este “infricosatora” pentru unii, dar a declarat: “Nu este momentul pentru fricaa” si a cerut europenilor sa dea dovada de indrazneala si solidaritate in repartizarea imediata a 160.000 de refugiati in UE, propuneri care sunt departe de a face unanimitate. Juncker a cerut ca statele membre sa actioneze concertat pentru a face fata celei mai grave crize de refugiati de dupa al doilea razboi mondial si sa accepte planul Comisiei pentru primirea celor refugiati din calea razboiului si a terorii. Juncker a subliniat ca UE a trebuit sa gestioneze criza refugiatilor pentru ca nu avea alternativa. “In ultimele saptamani au fost prea multe acuzatii din partea unor state contra altora ca nu fac destul, acuzatii ca Bruxelles-ulnu isi face munca. Putem sa fim cu totii nervosi in acest joc de blam, dar cui i-ar folosia”. Juncker, la ale carui propuneri unele guverne se opun, a pro?mis si imbunatatirea gestionarii frontierelor exterioare ale UE, intarirea agentiei Frontex si luarea de masuri pentru crearea sistemului pazei de coasta si pazei frontierelor europene.
Pentru relocalizarea urgenta a 160.000 de doritori de azil sositi in Italia, Grecia si Ungaria, Bruxelles-ul propune, de fapt, modificarea asa-numitului sistem de la Dublin, devenit caduc, printre ale carui reguli este si cea ca persoanele cer azil in primul stat UE in care intra, ceea ce a condus la tensiuni in tarile din prima linie, in special Grecia si Ungaria. De asemenea, Juncker a reinnoit o propunere vizand revederea sistemului prin care muncitorii pot cere sa migreze spre UE, raspunzand preocuparilor asupra unui continent imbatranit care are nevoie sa atraga noi persoane.
Cautand sa convinga UE sa depaseasca diviziunile, Juncker a facut apel la marile valori ale proiectului european. “Este timpul sa se dea dovada de umanitate si de demnitatea”, a declarat el in fata deputatilor reuniti in hemiciclul Parlamentului Europan la Strasbourg subliniind ca “avem mijloace sa ii ajutam pe cei ce fug de razboia”. In mod special a cerut ca religia refugiatilor, veniti din tari majoritar musulmane, sa nu fie un criteriu de alegere, stiut fiind ca in unele tari alesii au declarat ca nu vor primi decat crestini.
Fisuri europene
Pachetul de propuneri al Comi?siei este susceptibil sa provoace?un dezacord intre statele membre ale UE si intre liderii nationali si guvernamentali din UE.
Cancelarul german, Angela Merkel, al carui guvern a anuntat preluarea celui mai mare numar de refugiati, a cerut partenerilor sai europeni sa deschida larg portile zecilor de mii de refugiati care sunt la granitele Europei. Ea a estimat ca propunerea Comisiei Europene nu poate fi decat “un prim pasa”, si a facut apel liderilor tarilor sarace din Est sa-si dovedeasca solidaritatea si a avertizat ca sistemul Schengen al frontierelor deschise de care beneficiaza este amenintat de miscarile haotice ale imigrantilor prin UE. Cancelarul german a precizat ca doreste o repartizare “coercitivaa” a refugiatilor, cu riscul de a igramadi serios cei mai reticenti dintre partenerii sai europeni.
La randul sau, secretarul ge?neral al ONU, Ban Ki-moon, a cerut liderilor europeni sa fie solidari cu refugiatii, care au dreptul sa caute azil fara nici o urma de discriminare. La 30 septembrie, va organiza la ONU o reuniune asupra acestui dosar. Casa Alba, criticata pentru lipsa de reactie fata de criza refugiatilor sirieni, a declarat ca are in vedere noi masuri de raspuns.
Decizii, pe 14 septembrie
Textul legislativ si propunerea de relocalizare de urgenta vor fi dezbatute luni, 14 septembrie, la Bruxelles, in cadrul unui Consi?liu extraordinar al ministrilor de Interne.
O reuniune decisiva ceruta de Paris si Berlin si care se anunta deja cruciala pentru testarea reala a solidaritatii intre cele 28 de state membre ale UE. Potrivit textului Comisiei, mecanismul nu va putea fi activat decat in conditii “strictea”. Cand o tara face fata “unei presiuni extremea” la “cereri de azil disproportionatea” in raport cu capacitatile sale si de acest mecanism nu vor putea beneficia decat persoanele “aflate in nevoie de protectie internationalaa”. Comisia va evalua situatia, va determina numarul de doritori de azil de relocalizat din aceasta tara si va fixa durata acestei proceduri de urgenta.
Odata procedura de urgenta aprobata de Bruxelles, tarile implicate vor trebui sa determine numarul de azilanti ce trebuie relocalizati. Statele sunt solicitate sa anunte Comisiei capacitatile lor de primire si un colegiu european va fixa numarul doritorilor de azil inainte de a fi trimisi in fiecare tara de primire.
Criteriile de repartizare vor lua in cont PIB-ul, numarul de locuitori, rata somajului si numarul de refugiati sositi in cursul ultimelor sase luni.
Vor fi analizate situatiile specifice, ca cea din Polonia, care inregistreaza in prezent un mare numar de refugiati ucraineni. Este prevazuta si o clauza de exceptie, dar tarile care nu doresc sau nu pot sa participe la mecanismul de solidaritate trebuie sa se justifice, iar Comisia isi rezerva dreptul sa le refuze argumentele. Exceptia nu va putea depasi 12 luni.
Un stat exceptat va plati o compensatie financiara la bugetul UE (la Fondul pentru azil, migratie si integrare) echivalent cu 0,002% din PIB-ul tarii in cauza.
Consilierul presedintelui Klaus Iohannis:?”Pozitia noastra e clara: cote voluntare, nu obligatoriia”
Comisia Europeana propune Romaniei sa gazduiasca 6.351 de migranti, dintr-un total de 160.000 sositi in Grecia, Italia si Ungaria. Cifra avansata de catre Bruxelles este mult mai mare fata de cea anuntata de presedintele Klaus Iohannis. Bucurestiul merge pe varianta cotei voluntare si a anuntat ca Romania poate primi cel mult 1.785 de refugiati.
Comisia Europeana (CE) a prezentat, ieri, o propunere de repartizare intre statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de migranti sositi in Italia (15.600), Grecia (50.400) si Ungaria (54.000). Pe moment, din cota stabilita de UE, spre Romania ar urma sa fie directionati 4.646 de migranti, 604 fiind acum gazduiti de Italia, 1.951 de Grecia si 2.091 de Ungaria.
Schema de repartizare are la baza o cota obligatorie care s-a stabilit tinand cont de criterii precum populatia tarii, Produsul Intern Brut, numarul de cereri de azil din trecut si rata somajului. In replica, Administratia prezidentiala a anuntat ca Romania va merge pe varianta cotelor voluntare, nu pe cele obligatorii, si a avansat o cifra mult mai mica. Romania este dispusa sa gazduiasca numai 1.785 de refugiati.
“Pozitia noastra e clara, nu?ne-am modificat pozitia. Noi consideram ca in continuare trebuie sa se mearga pe cote voluntare, nu cote obligatorii, si ca in momentul de fata noi am facut oferta cu privire la relocare de migranti in Romania conform capacitatii pe care o avem de a primi si de a integra migrantia”, a declarat ieri consilierul prezidential Leonard Orban, pentru Mediafax.
Orban a reiterat astfel pozitia exprimata duminica de seful statului.
“UE se straduieste de mult, inca din 1999, sa aiba un sistem de azil si imigratie comun; nu a reusit, iar criza actuala o dovedeste din plin si, in mod paradoxal, este butonul de urgenta care obliga la gasirea unui acord pe aceasta tema. Vedem insa ca nu este simplu. Apelul la solidaritate al Germaniei este intampinat cu ostilitate de estici, explicit de Ungaria, Cehia si Polonia. Romania a avut si are o pozitie echilibrata, care dovedeste ca intelege nevoia de solidaritate. In mod paradoxal, Romania a fost intr-o pozitie protejata tocmai pentru ca nu este in Schengen. Referitor la cotele pentru refugiati, nevoile UE sunt mari acum. E …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *