Carnatii de Plescoi protejati pe piata UE abia peste un an

Grupurile de producatori rom?ni vor trebui sa plateasca in jur de 1.000 de euro pentru fiecare produs alimentar pe care vor sa-l inregistreze pe piata Uniunii Europene (UE). Inregistrarea propriu-zisa este gratuita, insa producatorii vor fi obligati sa plateasca serviciile unei firme private care verifica documentatia. Daca dosarele pot fi depuse la Ministerul Agriculturii incep?nd cu 15 noiembrie, producatorii ar trebui sa stie ca vor obtine protectia la nivel national cel mai devreme in februarie 2008. Pentru protectia in UE a denumirii de origine si indicatiei geografice a unui aliment sau produs agricol rom?nesc, producatorii vor mai avea de asteptat inca cel putin un an.

Producatorii vor mai avea de asteptat inca un an de zile pentru a avea produsele protejate pe piata UE, si asta deoarece Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a transpus cu intarziere legislatia europeana, sustine Sorin Minea, presedintele Federatiei Romalimenta. “Chiar daca Romania s-a integrat de la 1 ianuarie, abia la sfarsitul lunii octombrie a fost elaborata metodologia privind dobandirea protectiei UE pentru produsele alimentare”, explica Minea.

De aceeasi parere este si Valeriu Steriu, presedintele patronatului din industria laptelui, care sustine ca Romania ar fi trebuit sa trimita UE lista cu produsele pentru care solicita protectie imediat dupa aderare. Potrivit acestuia, un produs pentru care Romania ar fi putut sa solicite protectia denumirii este salamul de Sibiu. “Romania putea cere aceasta protectie, dar nu a facut nici un demers in acest sens. Toate intarzierile sunt cauzate de neglijenta Ministerului Agriculturii”, a spus Steriu, citat de NewsIn.

Pe de alta parte, reprezentantii MADR sustin ca au amanat data depunerii dosarelor pentru a castiga increderea producatorilor romani vizavi de acest procedeu. Astfel, “daca totul este in regula, si nu exista alte grupuri care se opun inregistrarii respectivului produs, 60 de zile este durata minima pana la obtinerea protectiei la nivel national”, a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, Tudor Balta, consilier superior in cadrul Directiei pentru Industrie Alimentara din MADR.

Procesul poate fi intarziat insa cu o luna daca grupul nu depune toate actele necesare. Timp de cel putin sase luni, cat produsele vor avea doar protectie nationala, orice alta firma din alte state poate produce sub denumirea produsului romanesc. Astfel, daca un grup din Romania a obtinut protectia pentru denumirea de origine a unui tip de branza, o firma din Ungaria poate produce sub aceasta denumire, numai ca nu are voie sa aduca branza pe piata romaneasca.

Producatorii din industria alimentara sustin ca beneficiaza deja de protectie nationala pentru denumirea de origine a unor produse. Acestia spun ca, prin Ordinul 212/2004 al ministrului agriculturii, produsele specifice romanesti incluse in lista, cum ar fi magiunul de prune de Raureni, salamul de Sibiu, carnatii de Plescoi, au dobandit deja protectie nationala.

“Noi avem aceasta protectie si daca mai apar produse protejate fabricate in alta tara, vom da in judecata producatorul respectiv, iar daca pierdem, vom cere daune Ministerului Agriculturii, pentru ca nu ne-a protejat”, a declarat Sorin Minea, citat de Mediafax.
Articolul invocat de Minea aproba o lista ce cuprinde indicatiile geografice si denumirile de origine “protejate si recunoscute” in Romania pentru produse alimentare. Reprezentantii MADR sustin insa ca lista cu produsele alimentare romanesti trimisa Comisiei Europene in 2004 nu are si nu a avut decat un rol informativ, iar produsele respective nu au beneficiat niciodata de protectie nationala sau comunitara.

“In timpul negocierilor din 2004, UE a solicitat sa cunoasca cam care ar fi denumirile traditionale ale produselor noastre romanesti care, dupa aderare, ar putea face obiectul unor solicitari de protectie”, a declarat Tudorel Balta. Astfel, denumirile romanesti nu au fost protejate pana in prezent in nici un fel si, in cel mai fericit caz, abia la inceputul anului urmator vor putea obtine aceasta protectie. In prezent, de exemplu, orice firma din UE poate produce alimente specifice romanesti precum “Cascavalul Rucar” sau “carnatii de Plescoi” si apoi sa le vanda pe piata romaneasca si nu numai. Producatorii spun ca astfel reputatia produselor ar putea fi stricata, avand in vedere ca firmele care “fura” numele produselor traditionale romanesti nu fabrica dupa o reteta de calitatea companiilor din Romania.

“Daca acum sunt aruncate pe piata produse de o calitate indoielnica, dupa ce eu obtin protectia, poate nu o sa mai fie consumatorul interesat sa le cumpere”, a afirmat Minea.