Curentul acesta oarecum nou, legat de alimentatia sanatoasa, care este dezbatut amplu in numeroase articole si carti, naste adevarate batalii si controverse. Oamenii s-au scindat intre opinii pro sau contra in legatura cu alimentele care sunt „beneficea” sau „nocivea”.
Aceste dezbateri legate de ce trebuie sa mancam sunt de inteles, avand in vedere aparitia obezitatii si a bolilor legate de acest fenomen, care este din ce in ce mai raspandit in lume. Controversele nasc in oameni ingrijorare si anxietati sau chiar fobii alimentare, mai ales daca isi extrag informatii de la cei care nu sunt specializati. Ni se ofera o paleta larga de a alege (e un lucru bun pana la urma!), insa contradictiile se perpetueaza avand in vedere caracterul lor generalizat, si nu particularizat. Asta inseamna ca ce este pe gustul meu nu e si pe gustul tau, ce imi face mie bine nu iti face si tie bine. Cineva care traieste in zone reci are alte nevoi (mai multe lipide, sa zicem, pentru aportul de „caldura” pe care il aduc la nivelul organismului) fata de cineva care traieste in zonele calde. Altceva ne trebuie iarna, altceva vara. Una ii trebuie copilului, alta adultului, alta batranului pentru ca nivelul de efort este diferit, fiecare consuma altfel energia. Una e sportivul, alta e sedentarul. La fel, femeia are alte nevoi dictate de organism si mananca in functie de perioadele menstruale ori de graviditate, alta e ce-i trebuie barbatului. Una consuma bolnavul fata de un om sanatos.
Propriul adevar alimentar
Dincolo de acest curent care imparte lumea in cei care mananca sanatos si cei care mananca nesanatos, exista si o serie de „subcurente” in care omnivorii sunt versus vegetarieni, vegetarienii vs vegani. Vegetarienii sunt si ei impartiti, unii mananca, pe langa produsele vegetale, si pe cele provenind de la animale: oua, lactate si branzeturi, iar altii adauga in alimentatia lor si peste. Veganii (care mananca doar produse vegetale) sunt unii care prefera sa combine mancarea preparata cu cea cruda, iar altii o consuma doar cruda (raw vegani). Fiecare dintre ei isi sustine propriul adevar in functie de nevoile si de valorile personale.
Sa recunoastem insa ca oamenii sunt omnivori, consuma produse de origine vegetala si animala, ceea ce constituie o singularitate in regnul animal, compus in cea mai mare parte din specii erbivore sau carnivore stricte, cu exceptia sobolanului si a porcului, care sunt, de asemenea, omnivori. Faptul de a manca de toate i-a permis speciei omenesti sa se deplaseze, sa se adapteze mediilor diferite, putand alege dintr-o infinita varietate. Omul nu-si poate extrage dintr-un singur tip de alimentatie toti nutrientii de care are nevoie. Ii trebuie un minim de diversitate, de la cereale si fructe pentru aportul de glucide la carne sau leguminoase pentru proteine, produse grase sau uleiuri pentru lipide si vegetale pentru vitamine si minerale.
Componenta culturala a alimentatiei
Alimentatia tine de cultura in care traim, de obiceiurile fiecarui popor in parte. Incepand de aici, fiecare alege in functie de consideratiile dietetice, filosofice, etice, religioase. Principiile celor care au ales sa fie vegani se intemeiaza pe un anume dezgust fata de produsele animale, dar si pe respectul fata de viata animalelor si fata de natura. Carnea de porc face obiectul a numeroase interdictii la evrei si musulmani si la fel carnea de vaca la indieni. Chinezii, in schimb, consuma „tot ce misca”. Ceea ce pe unii ii poate oripila, pentru altii poate fi o placere a simturilor.?
Insa, daca unele dintre obiceiuri raman neschimbate, intr-o lume in care s-au facut si se fac tot timpul schimburi, apar interventii din alte culturi. Pregatim sau consumam feluri de mancare precum pizza si pastele de la italieni, ori gulasuri de la unguri, baclavale, kebaburi, saorme, falafeluri de la turci si arabi, burgeri de la americani, folosim retete de la greci, indieni, chinezi, japonezi etc. Odata asimilate, le preluam ca atare sau le combinam punand amprenta culturala specifica zonei in care am crescut. Unii se vor impotrivi noului, ramanand „traditionali”, iar altii, sub impulsul curiozitatii, vor integra foarte usor alte tipuri de mancare. Gastronomia este flexibila si, odata cu trecerea timpului, se „pierde” ce apartine unui popor si ce nu. „Uitam” sau nu stim ca multe dintre alimentele pe care le consideram ca fiind „de-ale noastre” au fost aduse de sute de ani de pe meleaguri indepartate. In afara de morcov, majoritatea celor consumate astazi pe continentul european vin din alte zone: fasolea pastai, rosia, porumbul, ardeiul iute, dovlecelul si avocado vin din America; usturoiul si ceapa – din Asia, vanata si nautul – din India. Acestea au imbunatatit si au variat meniul oamenilor. Corpul se adapteaza, face fata noutatii, altfel, in general, omenirea nu ar fi ajuns in acest stadiu de dezvoltare.
Orice …
