Liviu Giosan, cercetator la „Woods Hole Oceanographic Institute” in Statele Unite lanseaza o ipoteza soc: actiunea, adesea salbatica, a omului asupra mediului inconjurator a sporit dimensiunile si biodiversitatea unuia dintre cele mai frumoase locuri din Europa, aflat pe teritoriul Romaniei.
Actiunea omului asupra Deltei Dunarii nu a fost intotdeauna negativa. Defrisari masive pentru a face loc agriculturii si pastoritului au afectat intreg Bazinul Dunarii inca de pe timpul Imperiului Roman, dar in ultimul mileniu care a precedat industrializarea, oamenii au taiat paduri in special in Romania, Bulgaria, Serbia si Ungaria. Efectele acestor despaduriri istorice au fost prezentate intr-un studiu publicat in „Scientific Reports”, un nou jurnal al trustului Nature, de o echipa condusa de Liviu Giosan si care mai cuprinde alti doi cercetatori romani.
„In lipsa padurilor, eroziunea solului in bazinul Dunarii a crescut, si o cantitate mult mai mare de aluviuni a ajuns in Delta Dunarii, marindu-i volumul. In acelasi timp, nutrientii din sol carati de Dunare au transformat intreaga Marea Neagra. Cu nutrienti din belsug, planctonul – organisme marine care constituie hrana pestilor – a explodat ca diversitate si, foarte probabil, a dus la cresterea productivitatii piscicole a Marii Negre. In acelasi timp, Delta si-a dublat suprafata in ultima mie de ani si a devenit si ea mult mai diversa si productiva. S-au format noi lacuri, mlastini, s-au extins lagune care pot gazdui forme de viata cat mai diferite, de la cele microscopice, pana la pasari si pesti.”, ne-a explicat Liviu Giosan.
Istoria salveaza Delta
Fara indoiala actiunea benefica a omului asupra Deltei Dunarii (prin defrisari masive) a fost una inconstienta si a inceput cu un mileniu in urma sau poate si mai devreme. Liviu Giosan atrage atentia ca toata lumea interesata de soarta Deltei si a Marii Negre trebuie sa intelega …
