de Andrei Luca POPESCU Publicat la: 12.01.2016 20:57 Ultima actualizare: 12.01.2016 20:58
Fenomenul „literaturii de penitenciar”, prin care detinutii scapa de cate 30 de zile din pedeapsa pentru fiecare „lucrare stiintifica” scrisa dupa gratii, a devenit posibil incepand cu 2013, cand a aparut noua lege a executarii pedepselor. Un amendament introdus la Comisia pentru Drepturile Omului, din Camera Deputatilor, condusa de Nicolae Paun, autor al unor initiative pro-puscariasi, a creat aceasta prevedere, care pana atunci avea o forma mult mai restrictiva. Un proces verbal al sedintei in care a luat nastere aceasta portita de evadare din penitenciare il indica drept autor al amendamentului pe deputatul independent Remus Cernea. Acesta neaga insa vehement, acuzand un fals si spunand ca acel document nu corespunde realitatii: ” Este o inventie a cuiva, care mi-a fost atribuita in mod abuziv”. Cernea spune ca se intampla deseori in Parlament ca procesele verbale ale sedintelor comisiilor sa contina date nereale, mai ales la comisiile unde nu exista inregistrare video, asa cum este si cazul comisiei sale, condusa de Paun.
Prevederea ca detinutii care scriu lucrari stiintifice in penitenciar sa poata beneficia de o reducere a pedepsei era prezenta in legislatia romaneasca inca din 1969, conform ministrului Justitiei Raluca Pruna, si a fost preluata si in legislatia noua, insa sub o forma foarte restrictiva – pentru un numar de zile de scris se acorda un numar de zile scazute din pedeapsa (2 zile de scris, 3 zile minus la pedeapsa, conform legislatiei din 2006). Forma legislativa care a dat insa nastere la valul de sute de „lucrari stiintifice” scrise de unii detinuti pentru a-si reduce pedeapsa uneori chiar si cu 300 de zile, dupa cum arata DNA, a aparut abia in 2013.
Atunci, in sedinta din 14 mai 2013, cineva din Comisia pentru Drepturile Omului din Camera Deputatilor, condusa de deputatul Nicolae Paun, de la Partida Romilor, a introdus unicul amendament la noua lege privind executarea pedepselor (254/2013): cel prin care se stabilea ca un detinut beneficiaza de scaderea a 30 de zile din pedeapsa pentru fiecare lucrare stiintifica elaborata in puscarie si publicata.
In documentul prin care Comisia lui Paun da aviz pozitiv legii si prezinta amendamentul respectiv, nu este indicat autorul, ci doar motivarea pentru acest amendament: „pentru precizia textului si pentru o reglementare corecta, avand in vedere ca aceste activitati necesita o munca de lunga durata, de creatie intelectuala, de documentare, dificil de cuantificat”.
Un proces verbal care face sinteza acelei sedinte il indica insa drept autor al amendamentului respectiv pe deputatul independent Remus Cernea. Acesta neaga insa ca a facut acest lucru, acuzand ca procesul verbal contine date nereale, care fie au fost inventate, fie au aparut in mod eronat. Ba mai mult, Cernea sustine ca se intampla deseori astfel de situatii in Parlament, mai ales la sedintele comisiilor care nu sunt inregistrate video.
„La proiectul de lege de la punctul 4, dl. deputat Remus Cernea a propus un amendament, insusit de toti deputatii Comisiei – prin care numarul de zile scazut din pedeapsa sa fie de 30 de zile in loc de 20 de zile – cat prevedea initial proiectul. Membrii Comisiei au votat in unanimitate amendamentul propus si au acordat aviz favorabil initiativei”, arata documentul parlamentar.
„Nu este adevarat. Ceea ce scrie in acel proces verbal nu corespunde realitatii, este o inventie. Este o inventie a cuiva, care mi-a fost atribuita in mod abuziv. Nu stiu carui interes a servit”, a declarat Remus Cernea, pentru gandul.
Seful Comisiei, deputatul independent Nicolae Paun, nu a putut fi contactat de gandul pana la publicarea acestui articol. El este cel care semneaza documentul prin care Comisia pentru Drepturile Omului da aviz pozitiv propunerii legislative, cu tot cu amendamentul respectiv.
De altfel, Nicolae Paun are antecedente in ce priveste legislatia care ii favorizeaza pe detinuti, el propunand o amnistiere si gratiere in masa, care a fost respinsa de Parlament. Ba chiar Paun a initiat, alaturi de deputatul PSD Madalin Voicu, o modificare legislativa care viza chiar lucrarile scrise de puscariasi.
In februarie 2013, Nicolae Paun si Madalin Voicu au avut o propunere legislativa de modificare a vechii legi 275/2006 privind executarea pedepselor, in care se specifica faptul ca se scad 3 zile din pedeapsa pentru fiecare 2 zile muncite la elaborarea unei lucrari stiintifice sau a unui brevet de inventie. Cei doi au propus modificarea si marirea clementei – 4 zile scazute din pedeapsa la 2 zile muncite pentru o lucrare stiintifica. Propunerea a fost respinsa de Senat doua luni mai tarziu, iar Camera Deputatilor a respins-o definitiv in 2014.
Scurt istoric al legii care a dat nastere „Bibliotecii pentru hoti”
Legea 254/2013 privind executarea pedepselor a fost initiata de Guvernul Ponta si introdusa pe rolul Parlamentului la sfarsitul anului 2012, la Senat. Proiectul trimis de la Guvern continea multe prevederi care puneau in acord legislatia privind pedepsele cu inchisoarea cu noile Coduri Penale. Printre ele se numara si urmatoarea, la articolul 96, litera f, privind conditiile acordarii liberarii conditionate: „in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 20 de zile executate”.
Deci, oricate lucrari stiintifice ar fi scris un detinut in spatele gratiilor, tot doar 20 de zile si-ar fi putut scuti din pedeapsa. Legea a fost aprobata de Senat in aceasta forma relativ restrictiva si a ajuns la Camera Deputatilor, care urma sa fie for decizional, in luna mai 2013.
Aici, s-a produs momentul in care a luat nastere fenomenul care a dus la „Biblioteca pentru hoti”. Pe 14 mai 2013, Comisia pentru Drepturile Omului din Camera Deputatilor da aviz pozitiv si introduce un singur amendament, cel care a creat portita legislativa prin care astazi detinutii au scris nu mai putin de 430 de „lucrari stiintifice”, doar in perioada 2014-2015, conform Ministerului Justitiei.
De altfel, procesul verbal care ii pune in carca lui Remus Cernea paternitatea amendamentului-bomba specifica si faptul ca la lucrarile Comisiei au luat parte si reprezentantii Ministerului Justitiei, printre care si actualul secretar de stat Florin Motiu, fara sa fie clar daca acestia au asistat si la aprobarea acestui amendament.
Proiectul a ajuns apoi la Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, unde a primit de asemenea aviz pozitiv, pe 25 iunie 2013, iar amendamentul de la Comisia lui Nicolae Paun a ramas intact, nemodificat.
Pe 26 iunie 2013, legea a fost adoptata de plenul Camerei Deputatilor, cu un singur vot impotriva, apoi a fost promulgata pe 19 iulie 2013 de presedintele Traian Basescu.
Remus Cernea: „Este o practica la astfel de procese verbale, sunt insirate tot felul de lucruri care nu sunt reale”
Deputatul independent Remus Cernea, reprezentant al Partidului Verde, neaga ca ar fi autorul acestui amendament si acuza ca procesul verbal care il incrimineaza contine lucruri nereale, asa cum se intampla de altfel cu multe alte procese verbale ale sedintelor Comisiilor din Parlament, mai ales in cazul celor neinregistrate video.
„Nu este adevarat. Eu stiu ca asa apare acolo, am vazut abia acum, la doi ani si jumatate de la sedinta. Acel proces verbal nu mi-a fost niciodata prezentat, nu am stiut de el. Se poate scrie acolo orice. Ceea ce scrie in acel proces verbal nu corespunde realitatii, este o inventie. Pentru mine a fost o stupefactie totala sa vad chestia aia. Astfel de procese verbale nu ne-au fost niciodata prezentate, cum ar fi fost corect. Aceasta situatie evident ca ma pune intr-o postura inconfortabila, dar va spun ca nu am nicio legatura cu acel amendament si nu este compatibil cu atitudinea mea generala pe care am demonstrat-o de-a lungul mandatului meu. Este o inventie a cuiva, care mi-a fost atribuita in mod abuziv. Nu stiu carui interes a servit. Nu vad logica unei astfel de propuneri. Si pe mine ma revolta modul in care se speculeaza aceasta portita pentru a se scadea din pedepsele unor oameni condamnati pentru coruptie”, a explicat Remus Cernea pentru gandul.
Deputatul, care intr-adevar s-a facut remarcat prin diverse initiative legislative, de la parteneriatul civil intre persoanele de acelasi sex, la unele pe teme ecologiste, sustine ca este o practica raspandita in Parlament …
