Chiar daca au devenit publice, probele pot fi folosite in instanta, insa magistratii sunt pasibili de sanctiuni disciplinare.
Difuzarea la TVR a inregistrarii audio-video cu momentul in care se presupune ca Traian Remes a intrat in posesia unei spagi de 15.000 de euro livrata de Ioan Muresan duce la declansarea unor anchete privind scurgerile de informatii. CSM s-a autosesizat si va face o ancheta.
CSM s-a autosesizat ieri si a dispus efectuarea de verificari de catre Inspectia Judiciara ca efect al furnizarii in mass-media a materialului video cunoscut opiniei publice sub numele „Scurtmetrajul spagii Muresan – Remes”.
CNA a ripostat la randul sau, solicitand procurorului general o ancheta cu privire la modul in care probe dintr-o ancheta in curs au fost difuzate la televizor. Politicienii s-au intrecut in declaratii, iar protagonistii filmului s-au intrebat de ce nu i-au saltat procurorii in timpul desfasurarii filmarilor.
Primul care le-a dat raspunsul a fost chiar seful DNA, Daniel Morar, care a precizat ca „plicul” nu era o dovada suficienta. „Este o chestiune de strategie a procurorului. Nu e suficient sa vezi ca un om da un plic si celalalt ia. Trebuie sa stabilesti o multime de imprejurari si asa a decis procurorul in acel moment”, a precizat Morar.
Constitutia Romaniei permite retinerea in flagrant a ministrilor, cu conditia ca presedintele sau premierul sa fie anuntati de indata.
Caseta video a fost transmisa de DNA procurorului general Codruta Kovesi, care si-a manifestat dezacordul fata de practicile prin care probe din dosare se fac publice. Kovesi nu a desigilat caseta, dar a transmis-o Comisiei de la Cotroceni, dupa ce in urma cu trei zile a cerut aviz pentru cercetarea ministrului agriculturii Decebal Traian Remes.
Uite plicu?, nu e plicu?
Fostul ministru Ioan Muresan a povestit varianta sa dupa vizionarea casetei la televizor. El a spus ca in dosarul cu care a mers la masa la Remes nu se afla niciun plic cu bani si ca omul de afaceri Gheorghe Ciorba a vrut sa introduca un plic cu bani in dosar, insa nu l-a lasat, spunand ca va rezolva cum stie el.
Intrebarea zilei era insa daca, in conditiile in care principalele probe din dosarul DNA au devenit publice, acestea mai pot fi folosite in instanta.
Legile penale nu prevad situatii de acest gen, in urma carora probele sa fie declarate nule, insa specialistii in drept apreciaza faptul ca, daca o astfel de proba a fost totusi facuta publica, nu inseamna ca aceasta nu mai are valoare juridica. Situatia insa reprezinta o abatere disciplinara grava a oricarei persoane care a facut parte din acest circuit judiciar, dar mai ales a inlesnit scurgerea inregistrarilor audio-video.
Nu mai putin adevarat este ca astfel de probe sunt clasificate ca strict secrete si fac parte din categoria informatiilor protejate prin lege.
Este neclar inca si daca momentul inregistrarilor a fost ulterior inceperii urmaririi penale in dosar, dar si strategia denuntatorului Gheorghe Ciorba, pentru care nu s-a pus nici macar problema retinerii, desi din punct de vedere juridic fapta sa se pedepseste mai aspru decat a „complicelui” Muresan.
Traian Remes stia, dupa propriile declaratii, inca din data de 20 septembrie ca este monitorizat de DNA si ca sotiei sale ii sunt ascultate telefoanele? Cu toate aceste „amanunte”, e destul de greu de explicat cum pe 23 septembrie, Remes accepta sa fie mituit intr-un loc public. Adevarul il vor stabili instantele de judecata. Pana atunci, Remes are de dat socoteala in fata Comisiei Speciale de la Cotroceni.
Judecatorii trebuie sa-si depuna in trei zile candidatura pentru Comisia Speciala
Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat, ieri, regulamentul privind procedura de numire a judecatorilor in comisia speciala instituita pentru analizarea sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni in exercitiul functiei de catre membrii guvernului.
Comisia speciala va fi formata din cinci judecatori, numiti pentru un mandat de trei ani, care nu poate fi reinnoit. Acestia vor fi propusi de CSM si numiti prin decret prezidential. Şedintele vor fi conduse de un presedinte ales imediat dupa constituirea Comisiei si vor fi prezidate de seful statului.
Candidatii trebuie sa aiba functia de judecator definitiv, sa solutioneze cauze penale, sa aiba calificativul „foarte bine” la ultima evaluare si sa nu fi fost sanctionat disciplinar. Comisia intocmeste un raport prin care propune presedintelui Romaniei urmarirea penala sau clasarea sesizarii.
Pentru constituirea primei Comisii, avand in vedere ca activitatea institutiei este intrerupta, candidaturile se depun la curtile de apel, in termen de trei zile. Dupa alte doua zile, curtile de apel vor inainta CSM cel mult trei propuneri aprobate de colegiile de conducere.
Sassu a interzis difuzarea filmarii cu palinca si caltabosii
Alexandru Sassu (foto), presedintele-director general al SRTV, a declarat ieri ca difuzarea, in cadrul „Jurnalului TVR” de miercuri, de la ora 19.00, a unor imagini care elimina prezumtia de nevinovatie a lui Remes si a lui Muresan, nu a reprezentat un „demers jurnalistic corect”.
El a aratat ca „provenienta materialului”, subtitrat de altcineva decat angajatii TVR, este „dubioasa”. Sassu a spus ca autorul si realizatorul, precum si directorul Directiei Ştiri, Rodica Culcer, nu au semnalat nici Comitetului Director, nici Directorului General, posibilitatea unei tentative de manipulare.
„Or, intrebarea fireasca era care este ratiunea pentru care sursa, oricare ar fi fost ea, doreste sa transmita pe postul public aceste imagini”, a precizat Sassu. El a interzis, ieri, difuzarea celui de-al doilea episod din serialul „Şpaga lui Remes”, ce continea imagini cu lazile cu caltabosi si palinca duse la casa ministrului agriculturii.
Rodica Culcer: „M-as fi asteptat sa ne apere”
„Reactia domnului Alexandru Sassu este total neasteptata. M-as fi asteptat sa ne apere”, a declarat, pentru „Adevarul”, Rodica Culcer (foto), seful Directie Ştiri din SRTV. „Sunt intristata. Una a spus domnul Sassu imediat dupa difuzarea filmului, cum ca orice televiziune ar fi difuzat acest material, si alta a afirmat in comunicat.
Cred ca prin difuzarea acestor imagini am actionat in interes public”, a declarat Rodica Culcer. In comunicatul difuzat ieri dupa-amiaza, Alexandru Sassu preciza ca „a continua difuzarea unor materiale similare cu cel contestat, pana la lamurirea tuturor suspiciunilor si chestiunilor de ordin legal si deontologic, nu este corecta, legala si oportuna”.
In acelasi document, Sassu s-a delimitat de „orice incercare a salariatilor de a folosi serviciul public in realizarea unor interse proprii sau ale unor terte persoane sau institutii”.
