Curtea Constitutionala, condusa de Valer Dorneanu, fost parlamentar PSD, a luat, in ultima perioada,? mai multe decizii menite sa intareasca puterea politicienilor in dauna procurorilor.
Procurorul-sef DNA, Laura Codruta Kovesi, este obligata sa se prezinte in fata Comisiei de ancheta a alegerilor din 2009 si sa furnizeze informatiile solicitate sau sa puna la dispozitie celelalte documente sau mijloace de proba detinute, a statuat, marti, Curtea Constitutionala (CCR), cu majoritate de voturi.
„In urma deliberarilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de refuzul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie de a se prezenta in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential. In solutionarea conflictului, Curtea a constatat obligatia doamnei Laura Codruta Kovesi de a se prezenta in fata Parlamentului Romaniei – Comisia speciala de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential si de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitie celelalte documente sau mijloace de proba detinute, utile activitatii comisiei”, se arata in comunicatul DNA.
Pe de alta parte, CCR a constatat ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si PICCJ generat de refuzul procurorului general de a exercita actiunea disciplinara impotriva procurorului sef al DNA pentru neprezentarea in fata Comisiei de ancheta si de refuzul PICCJ de a transmite Comisiei o copie dupa dosarul de urmarire penala aflat pe rolul acestui parchet.
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a judecat, marti,? cererile formulate de presedintii Senatului si Camerei Deputatilor, Calin Popescu-Tariceanu si Liviu Dragnea, in legatura cu un posibil conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament, pe de o parte, si Ministerul Public, componenta a autoritatii judecatoresti, pe de alta parte.
Scandalul ordonantei 13
Decizia de ieri vine dupa mai multe hotarari care au dat castig de cauza politicienilor din PSD si ALDE. In unele cazuri, magistratii constitutionalisti au evitat sa ia o decizie, dar ezitarile lor ar putea cantari greu. Astfel, la inceptul anului Curtea Constitutionala (CCR) a evitat sa se pronunte pe fond in privinta Ordonantei de Urgenta 13, pe motiv ca Guvernul a abrogat actul normativ, prin Ordonanta de Urgenta 14. Prin ordonanta 13, Guvernul Grindeanu stabilea ca abuzul in serviciu nu se pedepseste daca prejudiciul este sub 200.000 de lei. Presedintele PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru abuz in serviciu, intr-un dosar in care prejudiciul este de 108.000 de lei. Refuzul de atunci face posibila revenirea ordonantei 13. Recent, CCR a fost sesizata de Alina Bica, fosta sefa a DIICOT, in legatura cu constitutionalitatea ordonantei 14. O eventuala abrogare a ordonantei 14 deschide drumul catre revenirea la prevederile ordonantei 13.In schimb, CCR a decis ca DNA nu avea dreptul sa-i ancheteze pe ministrii implicati in adoptarea ordoanantei 13, analizand o sesizare a presedintelui Senatului, Calin Popescu Tariceanu.”Niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice sau actiunile exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unui act? normativ cu putere de lege”, concluzioneaza CCR, potrivit motivarii din 10 martie.
Practic, DNA nu mai poate ancheta emiterea unor legi si a unor ordonante de urgenta.
Parlamentul, invitat sa-l salveze pe Dragnea
Dupa patru amanari, magistratii CCR au respins, in luna mai,? ca fiind inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea,? fata de legea care prevede ca persoanele cu condamnari penale nu pot face parte din Guvern ( 90/2001 ). Acest act normativ l-a impiedicat pe Liviu Dragnea sa fie premier, pentru ca fost condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare, in dosarul fraudarii referendumului din 2012. Potrivit motivarii, CCR considera ca interdictia trebuie sa inceteze in caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie, insa afirma ca revine Parlamentului sarcina sa coreleze conditiile de acces in functia de membru al Guvernului si cea de parlamentar. Or, parlamentarii isi pierd mandatul doar in caz de condamnare cu exectuare, nu si in caz de condamare cu suspendare, cum se intampla in cazul ministrilor. Practic, majoritatea PSD-ALDE este invitata sa decida daca inaspreste regimul de sanctionare a parlamentarilor sau dilueaza restrictiile pentru guvernanti. Daca s-ar merge pe cea de-a doua varianta, Dragnea ar putea sa fie membru al Guvernului.
Si o alta motivare a CCR muta decizia in terenul Parlamentului, dominat …
