Cum si-au condamnat alte tari tortionarii si de ce este relevant pentru Europa de Est cazul Visinescu

Condamnarea fostului tortionar Alexandru Visinescu la 20 de ani de inchisoare pentru crime impotriva umanitatii este importanta nu doar pentru Romania, ci pentru intreaga Europa de Est.
Verdictul din cazul Visinescu, fostul comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, vine la 52 de ani de la inchiderea oficiala a inchisorii respective. Sentinta de 20 de ani nu este definitiva, dar chiar si asa este relevanta pentru intreaga Europa de Est. Pana in acest moment, cu exceptia tarilor baltice, nu au existat procese in regiune care sa incadreze juridic crimele comunismului drept crime internationale. Condamnarile au devenit posibile dupa ce, in anul 2012, cu suportul Monicai Macovei, IICCMER a cerut introducerea in Codul Penal a crimelor impotriva umanitatii si mentiunea ca pot pedepsite indiferent de data la care au fost comise. Aceste prevederi au intrat in vigoare in 2014.a??”In celalalte tari ex-comuniste, condamnarile au fost rare (exceptand Germania) si in cele mai multe cazuri blocate din cauza termenelor de prescriptie. Condamnarea lui Visinescu are doua implicatii importante. Prima tine de strategia juridica de modificare a codului penal care a permis initierea si succesul acestui proces. Fara modificarea din anul 2012, procurorii si judecatorii din Romania nu aveau o baza legala pentru condamnarea abuzurilor politice din inchisorile comuniste. Intrucat aceasta strategie are o baza solida in dreptul international, ea poate fi folosita si de alte state din regiune. In Bulgaria, de exemplu, exista in acest moment un proiect de lege inspirat din strategia romaneasca. A doua implicatie importanta este faptul ca o condamnare pentru crime impotriva umanitatii recunoaste la nivel juridic caracterul sistemic, generalizat al represiunii comuniste dincolo de abuzuri personale. Este un precedent important care poate da nastere unui val de astfel de condamnari””, a explicat pentru Rl expertul in justitie de tranzitie, Raluca Grosescu.
Partile slabe ale procesului
Dumitru Lacatusu, un istoric care a urmarit indeaproape modul in care s-a derulat procesul tortionarului, sustine ca probatoriul acestuia a avut insa si parti slabe. a??”In comunism, nu aveau cum sa fie condamnate faptele celor ca Visinescu dintr-un singur motiv. Nici in timpul Plenarei CC al PCR din 23-25 aprilie, nici dupa, aceste fapte nu au fost vreodata considerate crime, ci politica de stat. Ele se incadrau in politica rezervata dusmanilor poporului. Ca tare, principala proba din dosar (dosarele Comisiei care a investigat cazul Patrascanu) este interpretata eronat de catre cei de la IICCMER, interpretare care a fost preluata si de catre Parchet. Cei de la IICCMER au generalizat concluziile Comisiei de partid asupra tuturor categoriilor de detinuti politici, ceea ce reprezinta o interpretare eronata a documentului si cel putin un mic fals istoric. Acest lucru nu inseamna ca cele indicate in documentele Comisiei nu sunt adevarate, ci ca ele se refera doar la cazul detinutilor din lotul Patrascanu. Pentru ceilalti detinuti politici, respectiv cei care au fost incarcerati la Ramnicu Sarat in timpul lui Visinescu, probele ar fi trebuit cautate in alta parte, anume dosarele acestora intocmite de Securitate, sarcina care a fost realizata doar partial””, sustine Lacatusu, fost istoric IICCMER.
Cum si-au condamnat alte state tortionarii
Germania este o tara care poate fi data ca exemplu pozitiv pentru modul in care si-a condamnat atat crimele comuniste, cat si pe cele naziste. Majoritatea proceselor in Germania au vizat mai degraba crimele comise la Zidul Berlinului intre 1961 si 1989 si mai putin crime din perioada stalinista. Alte exemple pozitive pot fi considerate tarile baltice, Letonia si Estonia. In 1994, ambele tari si-au modificat codurile penale si au introdus crimele impotriva umanitatii, imprescriptibile, indiferent de data la care au fost comise. In urmatorii ani au fost mai multe condamnari pe aceasta incadrare juridica, facand referire la deportari si executii sumare in timpul comunismului.
a??”Procesele impotriva tortionarilor comunisti au fost destul de rare. In Bulgaria a existat de exemplu cazul Lovech. Lovech a fost ultimul lagar de munca din Bulgaria si a functionat intre 1959 si 1962. 151 de persoane au murit acolo. In 1993, procuratura a reusit sa documenteze 14 omoruri si sa acuze 5 persoane, printre care Mirtcho Spasov, adjunct al ministrului de Interne in 1959, Peter Gogv, seful inchisorii Lovech …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *