Moneda nationala a atins luni cel mai scazut nivel din istorie fata de euro, dupa ce Guvernul a publicat vineri in Monitorul Oficial ordonanta de urgenta prin care modifica Codul Fiscal.
Schimbarea Codului Fiscal a fost anuntata de catre Guvern joia trecuta. O zi mai devreme, miercuri, cursul leu-euro fusese 4,6198. Joi, a crescut la 4,6279, iar vineri la 4,6390. Luni a ajuns la recordul istoric de 4,6495, iar marti s-a calmat la 4,6482. Care sunt motivele acestei situatii?
„Acum, suntem intr-o etapa noua”, a declarat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Nationala a Romaniei (BNR). „Anul acesta, leul a pierdut altitudine in piata valutara. Cursul de 4,60 nu e confirmat de nici o tendinta. Trebuie sa treaca un timp ca sa avem o confirmare”, sustine acesta.
Expertul argumenteaza revenind la un moment anterior, din aceasta vara. „Iau nivelul 4,59 (leul – n.r.), l-a avut, in coborare, in luna august. A mers un sir de zile, pe urma a urcat opt zile si a stat pe 4,59 si mai multe zile.” Totusi, ceva se intampla. Ce anume?
„Piata a inteles ca creste consumul. Cererea de consum devanseaza puternic oferta de bunuri si servicii din piata. In septembrie, importurile au depasit exporturile cu 8 miliarde de euro si a inceput sa se vorbeasca despre faptul ca vom incheia anul acesta cu o diferenta intre importuri si exporturi de vreo 12 miliarde de euro”, a explicat Adrian Vasilescu pentru „Romania libera”.
„Acum, apare o intrebare: ce acopera diferenta? Nu avem valuta. Nu avem capital intern si atunci isi asuma sarcina aceasta cursul de schimb. Se produce astfel o reechilibrare a economiei”, a explicat reprezentantul BNR.
Totul a inceput cu scaderea TVA, in 2015
Economistul francez Thomas Piketty are o teorie, conform careia o mai mare parte din masa monetara trebuie sa se deplaseze, pentru o mai mare prosperitate, dinspre capital inspre munca. „E vis prosperitatea fara performanta”, sustine Adrian Vasilescu.
Acesta aminteste ca lucrurile au „inceput din anul 2015, cand TVA la alimente s-a dus in jos cu 5%. Banii nu s-au mai regasit la venituri, in buget. TVA ar trebui sa fie cel putin 40% din PIB si este 25% din PIB. Si atunci, cursul de schimb face ordine”.
„In acest proces, a intervenit si BNR, care calmeaza piata. A folosit toate instrumentele, dar nu poate schimba trendul. Il poate schimba radical numai echilibrul dintre importuri si exporturi”, a atras atentia Adrian Vasilescu.
Avem o inflatie in crestere.Un rol important il joaca balanta comerciala. Nu vin investitiile, dar acestea sunt partial compensate de remitente, adica de banii de la romanii din strainatate. Dar, din pacate, acestia se vor duce tot spre importuri si datoria externa a Romaniei e in crestere. Pentru aceasta, se plateste anual un serviciu al datoriei in crestere.
In primul rand, explica analistul economic Cristian Paun, BNR a „aruncat in piata foarte multi lei din diferite motive”. Care este mecanica fenomenului? „Cand masa ta monetara creste mai accelerat decat cea a tarii sau a grupului de tari cu care te compari, in cazul de fata Zona Euro, apare deprecierea cursului de schimb”, a declarat pentru RL Cristian Paun, care este profesor la ASE.
In al doilea rand, Romania are o crestere economica record, deocamdata pe date statistice-semnal. Aceasta „se face foarte mult prin consumul marit de politica veniturilor din ultima perioada, care nu poate sa fie prins din urma de productia locala”, explica expertul.
Al treilea factor „vine dinspre contul financiar. Nu avem investitii straine directe intr-o dinamica multumitoare, care sa aduca suficient de multa oferta de valuta in Romania pentru ca acest curs sa se tempereze”, detaliaza Cristian Paun.
Al patrulea factor e multianual: finantarea externa a Romaniei. Asadar, „statul, pe o datorie publica in crestere, ce a ajuns la peste 70 de miliarde de euro – jumatate din ea fiind datorie externa -, plateste anual un serviciu al datoriei externe. Aceasta inseamna dobanzi, …
De ce slabeste leul. Cauzele se gasesc atat in deciziile guvernamentale, cat si in consumul exagerat
