Moscheea care se va contrui la Bucuresti este numai varful iceberg-ului. In spatele usilor inchise, se vorbeste, in soapta, despre o adevarata campanie de crestere a implicarii statului turc in Romania.
Moscheea care se va construi in Bucuresti este cel mai important semnal al unui desant religios si cultural al statului turc in Romania. Fondurile necesare pentru constructia sa, dar si a centrului cultural adiacent, sunt asigurate de catre Turcia. Este vorba, la prima estimare, de circa trei milioane de euro. Muftiul Cultului Musulman din Romania, Iusuf Murat, afirma ca sprijinul financiar al Turciei este deosebit de important. Practic, fara acesta, este greu de crezut ca s-ar fi gasit fonduri pentru edificiu. Potrivit autorizatiei de constructie, moscheea ar trebui sa fie gata peste trei ani.
Dincolo de usile inchise
Moscheea din Bucuresti este insa numai varful iceberg-ului. In spatele usilor inchise, dincolo de ochii presei, lumea vorbeste, in soapta, despre o adevarata campanie de crestere a influentei statului turc in Romania. Este o atitudine care a inceput cu multi ani in urma. Dovada semioficiala a venit in 2011, cand au fost publicate, de catre WikiLeaks, mai multe telegrame ale Ambasadei SUA. Intr-una dintre acestea este mentionat ambasasorul Turciei in Romania, Ahmet Ockun, despre care americanii arata ca diplomatul considera unele dintre comunitatile din Dobrogea ca fiind „ale lui”. Iata cum suna stenogramele publicate atunci de presa nationala. a”Pe masura ce am intensificat eforturile de a imbunatati facilitatile militare romanesti din regiune pentru a fi utilizate de militarii americani, planificam sa ajungem la cateva din comunitatile pe care Okcun (ambasadorul turc) le considera „ale lui”, pentru a ne asigura ca avem un dialog direct si pozitiv”, se arata intr-o telegrama din 2006.
Mai mult, ambasadorul cerea socoteala SUA pentru apropierea de comunitatea turca din Dobrogea. Ahmet Okcun a cerut o intalnire cu ambasadorul SUA, pe 11 noiembrie 2006, ca sa discute „activitatea intensificata a SUA din zona Dobrogea, directionata catre comunitatea turca”: „Comunitatea mea e confuza de apropierea americanilor si a venit sa-mi ceara sfaturi”. Urmare a presiunilor ambasadorului Turciei, muftiul comunitatii turce din Romania, Iusuf Muurat, a renuntat sa mai viziteze SUA, in schimb s-a plans pe ascuns americanilor de presiunile la care e supus atat de autoritatile turce, cat si de catre sauditi, prin fundatiile care finanteaza comunitatea musulmana din Romania, care au cerut Ambasadei Arabiei Saudite sa fie mai dura cu el, fiindca „n-a incitat musulmanii la actiuni agresive, dupa publicarea caricaturilor lui Mahomed in Danemarca”. Ambasadorul Turciei i-ar fi spus celui al SUA: „Extremismul islamic incearca sa se infiltreze in comunitatile mele. Eu incerc sa contraatac si sa promovez Islamul asa cum il intelege Turcia”.
Presiuni exista si acum
Presiuni exista si acum – asta spun sursele Romania libera, oameni care se feresc sa declare oficial acest lucru. Exista, spune ei, in lumea musulmana, o tabara care are o orientare puternica pro-europeana si pro-americana, o tabara care spune ca Romania este a doua patrie a tatarilor, un popor surghiunit, a carui tara, Hanatul Crimeean, a disparut in 1783, un popor alungat de mai multe ori de pe pamanturile actualei Crimee. Pe de alta parte, exista o comunitate mai mica, tot a tatarilor, care, din diverse motive, poate financiare, poate culturale, poate din pura convingere, considera ca aceasta comunitate ar trebui sa se indrepte mai mult spre Turcia, tara care poate sa faca (si face) multe pentru membrii comunitatii ei de aici.
Turcia se implica tot mai mult, in ultimii ani, financiar si cultural, in viata musulmanilor din Romania. Nu spunem in viata turcilor, ci a tuturor musulmanilor. Printre ei se numara si tatarii. De multi ani, o parte dintre acestia cer schimbarea oficiala a denumirii lor, Uniunea Democrata a Turco Tatarilor Musulmani din Romania, in ceva mai simplu si mai apropiat de realitate, cum ar fi Uniunea Tatarilor din Romania. „Daca esti tatar nu poti fi si turc in acelasi timp. Nu suntem nici niste corcituri (fara sens peiorativ), nici nu suferim de dubla personalitate. Tatar nu este de ajuns unora? De ce sa folosesc eu in Romania anilor 2000 denumirea de turco, promovata de dragul turcilor din Turcia?! De ce as face asta, cand de fapt eu, ca tatar, am propriul nume si propria istorie, distincta de cea a turcilor din Anatolia? Asa ca scoateti turco din titlu”, se scrie pe unul dintre cele mai citite bloguri despre tatarii din Romania, http://tatar-tatarman.blogspot.ro/. In ciuda multor voci care au cerut acest lucru, sursele Romania libera spun ca oficialii turci s-au opus vehement acestei idei. Cert este ca denumirea a ramas neschimbata.
De ce este importanta comunitatea musulmana din Dobrogea pentru Turcia? De ce se fac presiuni pentru ca lumea musulmana de aici sa fie orientata catre Ankara? Raspundem cu un citat, pe care l-a publicat in Romania libera colegul Cristian Campeanu. Un citat din 2009, apartinand ministrului turc de externe, Ahmet Davutoglu. „Secolele otomane ale Balcanilor au fost o poveste de succes. Acum trebuie sa reinventam aceasta povestea??Turcia s-a intors”, a afirmat acesta, intr-o vizita in Balcani. Doctrina aceasta a fost denumita neo-otomanism si presupune un rol active al Turciei in fostul stat otoman. Ahmet Davutoglu este acum premierul in exercitiu al Turciei.
Revenind la Dobrogea, sa nu uitam ca, pana in 1877, anul cand zona de nord devine parte a Regatului Romaniei, romanii erau minoritori aici. Structura populatiei se schimba dupa 1878, in urma unei colonizari masive cu romani.
Ce face oficial Consulatul General al Republicii Turcia la Constanta
Consulatul General al Republicii Turcia la Constanta organizeaza diferite actiuni culturale si sociale in colaborare cu Centrul Cultural „Yunus Emre”? Constanta, cu Uniunile Turca si Tatara si cu alte institutii si organizatii. Printre cele mai importante organizate anul acesta sunt Comunitatea turco-tatara in viziunea pictorilor romani”, o prezentare a obicieiurilor de nunta din zona Trakya, cu ocazia sarbatorii primaverii (Nevruz), o prezentare de moda „Vesminte ale sultanelor”. De asemenea, la initiativa Consulatului General al Republicii Turcia la Constanta si cu sprijinul Institutiei Prefectului Judetului Constanta, incepand din anul 2006 se organizeaza? un targ de binefacere al consulatelor din Constanta. La editia din acest an, fondurile stranse in cadrul targului de binefacere au fost satisfacute o parte din necesitatile Centrului de Plasament „Delfinul” din Agigea, subordonat Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Constanta. „In perioada urmatoare intentionam organizarea unor actiuni asemanatoare celor de mai sus, in scopul mai bunei cunoasteri reciproce a popoarelor noastre”, a declarat consulul generalal Republicii Turcia la Constanta, Ali Bozçaliskan.
Desi sursele Romania libera si transcrierile Wikileaks vorbesc despre relatii destul de incordate, in spatele usilor inchise (cel putin in trecut), actualul consul vorbeste despre „o stransa colaborare cu reprezentantii oficiali ai etnicilor turci si tatari stabiliti preponderent in zona de responsabilitate a Consulatului nostru, respectiv Uniunea Democrata Turca din Romania (UDTR) si Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania (UDTTMR), precum? si cu institutia care reprezinta interesele tuturor musulmanilor din Romania, Muftiatul Cultului Musulman”. „Ne dorim aceeasi relatie de stransa colaborare si cooperare si cu Primaria Municipiului Constanta si Consiliul Judetean Constanta”, a precizat acesta.
Turcia se implica in renovarea obiectivelor de cult din Dobrogea
Pe teritoriul Dobrogei exista importante obiective de cult pentru musulmani, iar statul turc sau diversi oameni de afaceri din Turcia se implica financiar in reabilitarea acestora, unde este nevoie. „Mormantul lui Sari Saltuk Baba, Geamia Gazi Ali Pasa si Mormantul lui Gazi Ali Pasa au fost renovate cu sprijinul tarii noastre (finantarea fiind asigurata de Agentia Turca de Cooperare si Dezvoltare – TIKA si Fundatia Turca pentru Culte) pe baza unui protocol semnat in anul 1998, iar moscheea Esma Han Sultan a fost restaurata de catre un antreprenor turc ce isi desfasoara activitatea in Romania. In special mormantul lui Sari Saltuk Baba si geamia Esma Han Sultan au trecut printr-un vast proces de renovare desfasurat si cu sprijinul oamenilor de afaceri turci. Pe de alta parte, prin generoasa contributie a oamenilor de afaceri turci multe geamii din diferite sate si comune s-au bucurat de mici reparatii urgente. Cu aceasta ocazie doresc sa multumesc inca …
