Recunosc, textul este scris in valtoarea emotiilor de dupa schimbarea prefixului.
Data viitoare cand va trebui sa completez un formular de sondaj voi bifa casuta cu 30 plus. 30 este cifra aia de la care astepti, dupa spusele altora, un atac de panica. Nu l-am facut din simplu motiv ca l-am avut la 27 de ani.
Cum se simte la mine? Cred ca la fel ca un certificat de casatorie. Nu schimba cu nimic situatia dar te face mai constient de ea. Recunosc ca am inceput sa imi urmaresc prietenii si cunostintele trecute de prag, pentru a le observa prioritatile. Nu prea ma ajuta pentru ca sunt multe, diverse si diametral opuse.
Nu cred ca este o varsta fatidica, nu cred ca e jumatatea vietii, nu cred ca s-a terminat copilaria. Doar ca eu am inceput sa am asteptari de la mine si de la oamenii din jurul meu. Altele decat cele avute pana acum. Din alea serioase. Am inceput sa fac planuri de viitor, sa le pun pe hartie, am inceput sa prioritizez si sa imi doresc alte lucruri, am inceput sa am rezolutii si pentru prima data chiar sa lucrez la ele. Am inceput sa nu mai fac diverse lucruri (inutile …
