Despre a”romgleza” corporatistilor sau de ce limba lor nu a”face sens”

a”Avem o situatie!” Pentru orice om netrecut? prin? scoala de comunicare a marilor companii, aceasta propozitie este cel putin confuza. Ce fel de situatie? Lipseste ceva care sa ne spuna daca e de bine sau e de rau. Mintea noastra tinde sa evalueze ceea ce ne spun altii.? Tocmai de aceea au aparut cuvinte precum pericol, problema, accident sau chiar ghinion.
Limbajul folosit in interiorul corporatiilor a starnit inca de la inceput rasete si uneori chiar indignare in randul celor nefamiliari cu acesta. Pana acum, principala tinta a atacurilor impotriva limbajului folosit de corporatisti a fost “romgleza”. Insa, folosirea improprie si adoptarea cuvintelor tehnice din engleza in romana s-a dovedit cea mai putin daunatoare. Problema cu care se confrunta astazi companiile, oamenii de HR, trainerii si angajatii este mult mai serioasa. Depersonalizarea, ambiguitatea, minimizarea chestiunilor negative, frica de responsabilitate sau schimbarea efectiva a sensului cuvintelor, indiferent de limba din care provin, pot avea rezultate dezastruoase pentru succesul unei afaceri, potrivit Human Performance Development International (HPDI), companie care furnizeaza solutii de leadership si dezvoltare a resurselor umane.
Problema apare atunci cand cineva, de undeva, sfatuit de altcineva, ajunge la concluzia ca astfel de cuvinte sunt daunatoare, contraproductive si adevarate piedici in calea gandirii pozitive. Se fac audituri, se analizeaza, se dezbate si se decide eliminarea unor astfel de cuvinte.
Avem o problema cu cuvantul a”problema”
De exemplu, cazul unei mari companii americane, producatoare de masini. Angajatii au primit interdictie sa foloseasca notiuni precum: pericol, problema, dramatic, accident etc. Toate bune si frumoase pana cand masinile produse de ei au inceput sa aiba defectiuni soldate cu accidente.? Le-au rechemat in service si au concluzionat ca problema era una de comunicare. Tehnicienii semnalasera problemele, dar formularea confuza nu le-a transmis managerilor ca exista pericole mari cauzate de aceste defectiuni.
Care sunt falsele premise care au dus la modificarea limbajului?
a””Situatie” in loc de “problema” si “oportunitati de imbunatatire” in loc de “gresit” nu sunt altceva decat incercari de a indulci caimacul, astfel incat orgoliul ascultatorului sa fie cat mai putin lezat. Mai exista si “apreciez suportul” in loc de “multumesc pentru ajutor”. E ca si cum ar cadea cineva intr-o groapa adanca si, in loc sa strige dupa ajutor, ar striga “SUPOOOORT”. De fapt, astfel de formulari elimina responsabilitatea. Nu imi asum faptul ca s-ar putea sa te superi, nu iti asumi faptul ca ai gresit. Nu trebuie sa recunosc ca iti raman dator, nu trebuie sa admitem ca si la birou suntem oameni”, spune Andrei Vacaru, trainer HPDI si specialist in comunicare.
Intreaga exprimare ajunge in zona gri, in care nimeni nu trebuie sa isi asume ceea ce rosteste sau ceea ce aude. Tocmai de aceea, limbajul a devenit din ce in ce mai evaziv si mai alambicat.
“Atunci cand in loc sa spunem “sunt nemultumit” formulam “constat o anumita insatisfactie punctuala legata dea??”, pierdem exact ceea ce ne defineste ca oameni: emotia. Iar mintea noastra nu mai poate evalua impactul real asupra celuilalt”, este de parere Vacaru.?
Fuga de responsabilitate si lipsa emotiilor
Depersonalizarea apare si din limbajul lemnos care este folosit pentru a scapa de alte responsabilitati:
– responsabilitatea de a-ti asuma ce spui: se zvoneste, se stie, se aude;?
– responsabilitatea de a explica decizii sau de …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *