Devalorizarea dolarului va continua

Devalorizarea dolarului va continua

Bancnota verde s-a devalorizat, de la inceputul anului, cu 4,5% fata de euro, victima a unor factori conjuncturali si structurali.

Dolarul este o valuta in plina prabusire. In ultimele saptamani, el a batut mai multe recorduri negative. Martea trecuta, un euro a valorat 1,3852 de dolari, cel mai scazut nivel de dupa lansarea monedei unice, in 1999, si cu 4,5% mai putin fata de luna ianuarie. In aceeasi zi, o lira sterlina a fost cotata la 2,0654 dolari, lucru nemiaintalnit din mai 1981. Acelasi trend si in comparatie cu fratii sai din Canada, Noua Zeelanda si Australia, astfel incat secretarul Trezoreriei americane (ministrul de Finante), Henry Paulson, s-a simtit obligat sa avertizeze ca ?un dolar puternic este in interesul natiunii?.

Devalorizare pe termen lung

Ulterior, bancnota verde a inceput sa recupereze terenul pierdut, vineri atingand 1,3642 dolari pentru un euro. Cu o rara unanimitate, finantistii sunt de parere ca revenirea monedei americane nu va fi de durata. ?Caderea de la 1,33 la 1,38 dolari pentru un euro s-a produs mult prea repede. Semnele de insanatosire din ultimele zile sunt tehnice, deoarece tendinta de fond ramane devalorizarea. Dolarul va sfarsi prin a atinge pragul de 1,40, singura necunoscuta ramane doar momentul cand evenimentul se va produce?, comenteaza analistii de piata financiara internationala. In opinia lor, ?sunt indeplinite toate conditiile pentru ca acest lucru sa se intample inainte de luna septembrie?. Este dificil de gasit un motiv plauzibil pentru a crede in revenirea pe termen lung a monedei Statelor Unite, aflata sub presiunea unor factori negativi conjuncturali si structurali. ?Dolarul a cazut pentru ca euro s-a intarit la randul lui. Situatia din Europa este mult mai buna, Germania si-a confirmat redresarea, Franta da sperante din punct de vedere economic?, este de parere un reprezentant al bancilor elvetiene.
In acelasi timp, cresterea americana s-a aflat la un nivel inferior celui din marile state ale lumii. Conform Rezervei Federale (Fed), va atinge doar 2,5% pentru anul in curs, dovada de slabiciune din partea primei economii a planetei. Din aceasta cauza, din iunie 2007 Fed continua sa mentina neschimbata dobanda de interventie la un nivel de 5,25%. De cealalta parte, Banca Centrala Europeana, omologii australieni, israelieni si elvetieni continua la unison sa inchida robinetul lichiditatilor. ?La nivel global, dobanda creste peste tot, cu exceptia zonei dolarului?, afirma analistii, subliniind ca aceste directii contradictorii favorizeaza valutele concurente bancnotei verzi.

Credite ?subprime? sau ulei peste foc

Presiunea s-a accentuat dupa ce debandada ipotecilor de risc americane si, in general, neincrederea de pe piata de credit au alimentat ideea ca Fed ar putea fi obligata sa-si reduca dobanzile inainte de sfarsitul anului. Vineri, piata ?futures? evalua la 100% sansele unei asemenea interventii pana in luna decembrie. Intr-o nota recenta, Goldman Sachs sublinia ca actuala criza a creditelor ?subprime? (de risc) afecteaza dolarul printr-un al doilea canal, cel al fluxurilor. In goana lor dupa randament cu orice pret, ?in ultimii doi ani, intrarile anuale de capitaluri straine pe piata creditelor acordate societatilor americane au ajuns la 436 de miliarde de dolari, adica 3,4% din Produsul Intern Brut. Simpla temperare a acestui flux are potentialul de a exercita o influenta negativa considerabila asupra dolarului?, atrage atentia banca new-yorkeza. Unii analistii sunt insa de parere ca ?factorii de risc amintiti nu fac decat sa puna ulei peste foc?. Iar focul a izbucnit de mai multi ani: o simpla privire asupra evolutiei paritatii dolar-euro arata ca moneda verde a intrat pe spirala descendenta din primavara anului 2002.

Diversificarea rezervelor valutare

?Politica bancilor centrale din Asia este in plina evolutie?, explica specialistii. In loc sa intervina, cum actionau inainte pentru mentinerea stabilitatii monedelor proprii, acum le lasa sa se aprecieze. In 2007, dolarul s-a devalorizat cu 9% in raport cu rupia indiana si 3,3% cu yuanul chinez. Aceste tendinte au contribuit la prabusirea dolarului la nivel international.
Pe de alta parte, o alta miscare se face simtita, si anume dorinta bancilor centrale de a-si diversifica rezervele valutare. Ritmul acumularii s-a accelerat in tarile emergente, exportatoare de produse finite sau de materii prime. Cele ale Chinei au sporit, in primul semestru al acestui an, de la 1066 la 1333 miliarde de dolari. O modificare cu 3-4% in alocarea rezervelor este suficienta pentru a afecta dolarul, sustin expertii financiari, iar efectul sporeste odata cu majorarea rezervelor. Ei considera ca obiectivul primordial al diversificarii il reprezinta asigurarea securitatii si, din acest punct de vedere, euro s-a aratat a fi candidatul ideal. Moneda europeana a fost aleasa ca alternativa la bancnota verde, iar vigoarea economica a Batranului Continent a intensificat miscarea. In luna mai, Werner Becker, vicepresedinte al Deutsche Bank, aprecia ca rezervele in euro vor aunge, in 2010, la 30-40% din total, fata de un sfert in prezent.

Americanii in cautarea altor monede puternice

Acestei tendinte i se suprapune un apetit din ce in ce mai explicit al tarilor respective pentru rentabilitate. Fondurile suverane de investitii s-au multiplicat si majorat ca dimensiuni. Analistii sunt de parere ca acestea din urma prospecteaza piata financiara si cauta active mult mai remuneratorii decat bonurile Trezoreriei americane, iar participarea Chinei la grupul Blackstone si capitalul investit la Barclays ilustreaza din plin fenomenul amintit. Deficitul curent al Statelor Unite, cifrat la 193 miliarde de dolari in primul trimestru, este sustinut mai ales de tarile emergente. Dar amenintarea asupra monedei americane se mentine si diminueaza perspectivele acesteia, considera economistii.
?Contrar afirmatiilor la moda, managerii fondurilor americane sunt cei care contribuie mai mult la diversificarea rezervelor, si nu bancile centrale asiatice?, este de parere Stephen Jen, seful directiei valutare de la Morgan Stanley. Iar explicatia sa pentru slabiciunea dolarului este destul de convingatoare. El a observat ca investitorii institutionali din SUA, care troneaza peste 20.000 de miliarde de dolari, de patru ori valoarea rezervelor globale, isi diversifica progresiv plasamentele spre alte active decat cele acoperite in bancnota verde. Astfel, din 2003, peste 1160 de miliarde de dolari au parasit Statele Unite, suma egala cu rezerva valutara a Chinei. Managerii americani ar fi, deci, in avans in procesul de diversificare ?prudentiala?, coerent cu globalizarea financiara. Stephen Jen afirma ca fenomenul poate fi intalnit in Japonia si se va generaliza la nivelul Europei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *