Dinte pentru dinte in criza constitutionala din Polonia

Comisia Europeana va discuta astazi acuzatiile de incalcare a statului de drept aduse noului guvern conservator de la Varsovia, dar, potrivit surselor citate de Wall Street Journal si Reuters, nu va recomanda adoptarea de sanctiuni impotriva Poloniei. Problema este ca, in lipsa unor standarde obiective, eliberate de incarcatura politica, Uniunea Europeana este lipsita de instrumente credibile pentru apararea statului de drept si lasa calea deschisa unor fortari ulterioare.
Daca te iei dupa presedintele Parlamentului European, Martin Schulz, ce se intampla la Varsovia este nici mai mult, nici mai putin decat “o lovitura de stata” data de noul guvern dominat de Partidul Lege si Justitie (PiS) impotriva statului de drept si a sistemului de checks and balances. Martin Schulz nu a calificat niciodata criza din 2012 din Romania drept o lovitura de stat si la inceputul ei chiar isi declara deplina incredere in integritatea lui Victor Ponta (avea sa revina mai tarziu), dar in acest dublu standard, evident politic, rezida problema Uniunii Europene.
Presa occidentala a relatat covarsitor faptul ca presedintele Andrzej Duda (foto), provenit din PiS, a refuzat sa accepte juramantul pentru trei noi judecatori ai Tribunalului Constitutional Polonez (TCP), in pofida deciziei aceluiasi tribunal ca numirea lor a fost constitutionala, ca? Sejm-ul polonez a declat ilegala decizia TCP, desi nu are astfel de atributii, ca acelasi parlament a modificat legea de functionare a TCP astfel incat deciziile sa fie luate cu doua treimi, iar cvorumul sa fie crescut la 13 din 15 judecatori si ca a numit alti judecatori, care au fost acceptati imediat de Duda, astfel ca, in prezent, Polonia are un Tribunal Constitutional cu 19 membri pe 15 locuri. Toate acestea sunt adevarate si suspiciunile de abuz sunt intemeiate intrucat se poate evoca distorsionarea echilibrului puterilor in stat de catre Executiv prin utilizarea in mod tiranic a majoritatii parlamentare.
Dar ceea ce presa occidentala a relatat mai putin sau deloc este ca eventualele abuzuri comise de noul regim condus din umbra de Jaroslaw Kaczynski sunt raspunsul la un abuz similar comis in vara de catre guvernul si majoritatea de atunci dominate de Platforma Civica (PO). In iunie, constienti ca vor pierde puterea in alegerile din toamna trecuta, parlamentarii PO au modificat legea de functionare a TCP si au adoptat un amendament “tranzitoriua” prin care sa numeasca in avans cinci dintre judecatorii Tribunalului Constitutional al caror mandat urma sa expire in toamna. Ceea ce au si facut, asigurandu-se ca toti cei 15 judecatori sunt numiti de PO. Acum, in urma masurilor de retorsiune ale guvernului PiS s-a ajuns in situatia in care, ieri, Tribunalul Constitutional urma sa se pronunte asupra reformelor introduse de guvernul PiS, care, la randul sau, a amenintat ca nu va publica deciziile in Monitorul Oficial, pe care il controleaza. Una peste alta, destule similitudini cu ceea ce s-a intamplat la Bucuresti in 2012, dar o mare diferenta.
In Polonia nu exista “baieti bunia” in acest conflict. PiS forteaza limitele Constitutiei si comite un abuz constitutional pentru a repara un alt abuz constitutional comis de guvernarea precedenta. O concluzie decenta este ca, daca in Romania Curtea Constitutionala a rezistat asaltului dat de majoritatea USL, reusind sa salvgardeze echilibrul puterilor in stat cu sprijinul liderilor europeni si americani, in Polonia acest echilibru nu a existat niciodata, iar gradul de disfunctionalitate si politizare a institutiilor relevante iese abia acum la iveala.
Guvernarea PO a fost vreme de opt ani vedeta politica rasfatata de elitele occidentale si, ca atare, …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *