Presedintele american ales incearca sa contrazica ce a sustinut pe cand era candidat. Dupa o campanie cu promisiuni-soc, republicanul a inceput sa revina asupra unora dintre ele.?Referindu-se la personalitatea succesorului sau, presedintele Barack Obama a declarat ca este „un pragmatica” si faptele de dupa 8 noiembrie par sa-i dea dreptate.
In ce priveste Obamacare (reforma asigurarii de sanatate) despre care Trump promitea in campanie ca va abroga „acest lucru oribila”, acum a revenit si declara in Wall Street Journal ca „Obamacare va fi fie amendata, fie abrogata, fie reinlocuitaa”. In linia pozitiei sale dure asupra imigratiei ilegale, candidatul Trump a promis ridicarea unui zid de-a lungul frontierei SUA cu Mexic, finantat 100/100 de mexicani si expulzarea a 11 milioane de imigranti, cifra descrescand in timp la 5 milioane si apoi la 2 milioane. In ce priveste finantarea zidului, fostul sef al Camerei Reprezentantilor si membru al echipei prezi?dentiale de tranzitie, Newt Gingrich a sugerat ca zidul nu va fi finantat de Mexic si a afirmat chiar ca aceasta propunere „era o super-unealta de campaniea”.
In timp ce SUA asigura doua treimi din cheltuielile militare ale NATO, presedintele ales declarase in campanie ca ar putea pune conditii pentru angajamentul american in Alianta Atlantica. Dar si asupra acestui? dosar Trump a revenit. Un alt dosar-forte al bilantului erei Obama, acordul nuclear cu Iranul (2015) a fost vizat de Trump, care califica acest text „cel mai prost acord negociata” si a promis ca-l va rupe. Datele s-au schimbat dupa alegerea la Casa Alba, consilierul sau, Walid Phares, declarand ca „a rupe este un termen prea forte. Il va re-examina, il va trimite in Congres, va cere iranienilor sa schimbe cateva puncte si va avea o discutiea”.
Trump s-a pronuntat in favoarea „tehnicilor dure de interogatoriua” dar, desi refolosirea torturii a fost reintrodusa in mod punctual dupa atentatele din 11 septembrie, oficial Conventia contra torturii a fost ratificata de SUA sub presedintia lui Bill Clinton, in 1994. Fostul director al CIA, Michael Hayden a reactionat, afirmand ca soldatii americani ar refuza sa se supuna unor astfel de ordine care sunt in afara legii privind dreptul american si conventiile internationale.
Jaloanele puterii
Ales pentru un mandat de patru ani, care poate fi reinnoit inca odata, Donald Trump dispune de o marja de actiune limitata de Constitutie, care impune o stricta repartizare a puterilor si de raportul de forta cu Curtea Suprema a SUA. Drepturile sefului de stat sunt definite in Constitutie, un text ce dateaza din 1787 si care vizeaza echilibarea puterilor executiva, legislativa si judiciara.
Prese?dintele conduce Executivul si ca ultim resort, armata si diplo?matia. Are dreptul de gratiere pentru crime federale si dispune de un drept de veto asupra muncii legislativului. Dar Congresul (compus din Camera Reprezentantilor si Senat), depozitarul acestei puteri legislative, are doua drepturi majore: initiativa ridicarii impozitului si dreptul de a declara un razboi. Lui ii revine si …





