Dupa 18 ani, in care pe holurile instantelor romanesti familia Agache si-a cautat dreptatea in zadar, faimosul dosar „Agache” se afla in fata magistratilor de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO). Acum, familia Agache isi cauta dreptatea la CEDO, dorind in primul rand reabilitarea numelui celui care a fost maiorul de militie Aurel Agache si care in 22 decembrie 1980 a fost ucis in mod bestial de cinci criminali, si anume: Filip Orban Daniella Kamilla, Konrad Janos, Hejja Dezso, Paizs Otto si Reiner Anton, cadavrul lui fiind profanat de aceleasi persoane.
Familia maiorului Agache, prin avocata Mariana Stefan, au inaintat catre CEDO punctul de vedere al petentilor fata de observatiile Guvernului sub aspectul admisibilitatii cererii ? ratione temporis si al caracterului intemeiat al plangerii, in fapt si in drept. De asemenea, au fost inaintate la CEDO si expunerea faptelor, finalizarea urmaririi penale, executarea sentintei penale in ceea ce priveste uciderea maiorului de militie Agache Aurel la data de 22 decembrie 1989, precum si executarea sentintei penale in ceea ce priveste latura civila pentru cele trei persoane, Filip Orban Daniela Kamilla, Konrad Ioan si Paizs Octavian, care au participat la uciderea militianului, iar apoi au fugit in Ungaria. Avocata Mariana Stefan subliniaza, in documentele trimise la CEDO, ca ancheta privind circumstantele de deces al maiorului de militie nu a fost condusa intr-o maniera independenta si impartiala. Aceasta arata, printre alte cazuri de incompabilitate, faptul ca procesul a fost intarziat si din cauza ca procurorul de caz nu s-a abtinut, desi era persoana interesata in cauza. „Motivatia pentru care nu a mai facut nimic in caz din 1992 o da tot procurorul Fabian Carol in data de 5 martie 2002, in cadrul unei proceduri juridice care l-a vizat (o plangere penala facuta de reclamantul Agache Aurel Dionisie), unde procurorul Fabian Karoly a declarat, citez: „Dupa ce inculpatii au fost pusi in libertate si datorita articolelor aparute in presa locala, defavorabile anchetei, persoanele care au mai fost ulterior audiate in cauza nu au mai dat declaratii valorificabile din punctul de vedere al scopului urmaririi penale.
Din acest moment au aparut primele amenintari telefonice la adresa mea, fiind intitulat un zelos care tracaseaza persoane nevinovate. Aceste amenintari inerente profesiei nu ar fi contat, dar opinia publica defavorabila a avut si o influenta negativa asupra rudelor mele apropiate, si ma refer la fratii mei, care locuiesc cu familiile lor in municipiul Sfantu Gheorghe, respectiv chiar in orasul Targu Secuiesc, cel din urma fiind maistru la o intreprindere cu un numar mare de muncitori sustinatori ai ideii unei anchete abuzive din partea mea. Ideea de ancheta abuziva a fost lansata in constiinta publica din judetul Covasna prin declaratiile unor parlamentari, dintre care unul cu o vechime mare la conducerea procuraturii, azi judecator la Curtea Constitutionala (este vorba de senatorul UDMR Kozsok?r G?bor)”. Avocata mai atrage atentia si asupra faptului ca „a fost incalcat dreptul la un proces echitabil prin faptul ca nu s-au luat din oficiu masurile asiguratorii fata de inculpati, desi exista obligatia luarii acestora, partile vatamate, adica copiii victimei fiind minori”. In concluzie, Mariana Stefan sustine ca CEDO este competenta „ratione temporis” pentru a analiza aceasta cauza, in ciuda faptului ca in punctul de vedere al Guvernului se aduc argumente contra acestui fapt, iar Guvernul roman roaga Curtea sa respinga cererea pentru incompatibilitate ratione temporis. „Din pacate, statul roman nu a reactionat in nici un mod pentru a-l trage la raspundere pe procurorul anchetator pentru infractiunea de abuz in serviciu, ba, dimpotriva, a acceptat sa trimita o adresa petentului Agache Aurel Dionisie (fiul), scuzandu-se ca nu au putut sa faca nimic pentru ca este de vina „contextul general socio-politic in care faptele s-au derulat”. O astfel de atitudine din partea unui stat care a ratificat Conventia poate insemna orice, numai ca a facut dovada unei anchete eficiente, nu!”, este de parere cunoscuta avocata Mariana Stefan.
In 22 decembrie 1989, maiorul Aurel Agache, fostul sef al formatiunii economice al militiei din Targu Secuiesc, a fost prins in oras si batut in mod bestial. Ofiterul a incercat sa fuga, dar a fost urmarit de un grup de persoane pana in centrul orasului, unde a cerut ajutorul lucratorilor unei farmacii. Din multime s-au desprins patru-cinci persoane care au intrat in sediul farmaciei si l-au scos afara pe ofiter. A fost lovit fara mila si doborat la pamant. Doua masini ale Salvarii au intervenit pentru transportarea victimei la spital, insa acel grup recalcitrant l-a tras afara din autovehicul pe ofiter, continuand sa-l agreseze. In acest timp, pentru salvarea victimei au intervenit medicii Spitalului de Obstetrica-Ginecologie, dar si acestia au fost agresati si amenintati. Multiplele leziuni provocate prin lovire au cauzat moartea ofiterului, iar dupa ce s-a constatat ca a decedat, cadavrul lui a fost profanat. Astfel, intr-un ochi i s-a infipt o moneda, in celalalt emblema de pe cascheta, pe gura i s-a pus un sobolan mort, in final incercandu-se arderea cadavrului prin aprinderea imbracamintii. Un numar mare de persoane s-a postat in apropierea cadavrului, nepermitand ridicarea acestuia. In jurul orelor 18,00 a fost organizat un mars in centrul orasului cu lumanari aprinse, iar in timpul trecerii pe langa cadavru multe persoane l-au scuipat si lovit cu picioarele. Dupa terminarea marsului, cand circulatia pietonala s-a rarit, doua persoane au luat cadavrul si l-au depus pe o strada in intuneric, transportandu-l apoi la morga spitalului orasenesc, unde a ramas pana la data de 28 decembrie 1989, cand a fost trimis la Laboratorul de medicina legala din Sf. Gheorghe.
