de Anca SIMINA Publicat la: 03.02.2015 22:00 Ultima actualizare: 03.02.2015 22:54
Dosarele „Microsoft” si „Greba-Iancu-Sova”, dincolo de exemplele din campania recenta pentru alegerile prezidentiale, au aratat, o data in plus, ca partidele cheltuiesc inaintea alegerilor bani obtinuti din mita, comisioane ilegale sau donatii nedeclarate, revansandu-se ulterior prin contractele cu statul atribuite sau deblocate atunci cand sunt la putere. Intrebati pe rand, la consultarile de la Palatul Cotroceni, cum ar schimba regulile de finantare a partidelor si a campaniilor electorale, liderii politici au raspuns evaziv, declarandu-se la unison pro-transparenta, dar fara a veni cu o solutie concreta. PNL si UDMR sustin ca ar inlocui actualul sistem de finantare cu acoperirea cheltuielilor de campanie, in cea mai mare parte, de la bugetul de stat, intarind controlul. In fata unui astfel de scenariu, premierul Victor Ponta s-a aratat insa rezervat ca bugetul ar putea suporta astfel de cheltuieli. O alta varianta, avansata de liberali la Cotroceni, a fost deschiderea registrelor partidelor catre societatea civila care sa urmareasca astfel cat si cum au cheltuit oficial. ONG-urile spun insa ca nu cu astfel de metode se vor elimina banii negri din campanii, ci cu pedepse mai mari pentru „creierele” operatiunilor electorale, ca si cu numirea la Departamentul de Control al Autoritatii Electorale Permanente, deja existent, a unor inspectori care sa controleze cu adevarat partidele, reclamandu-le, cand este cazul, procurorilor.
Dupa sase ore de consultari cu partidele, presedintele Klaus Iohannis a anuntat un minim consens pentru transparentizarea reala a finantarii partidelor, rezumand, la randul sau, evaziv intentiile partidelor legate de modul in care intentioneaza sa schimbe actualele reguli. „Pana la finele primei sesiuni parlamentare (in luna iunie, n.red.), am convenit sa avem o solutie legislativa pentru a asigura votul romanilor din diaspora, legislatia privind alegerile locale si parlamentare, legislatia partidelor si cea privind finantarea partidelor si a campaniilor electorale. A finaliza la timp aceste proiecte este un angajament pe care partidele il fac nu in raport cu mine, presedintele, ci in raport cu electoratul, care asteapta aceste solutii”, a spus Iohannis fara a da detalii.
Oficial, toti politicienii prezenti s-au declarat pro-transparenta, in conditiile in care in timpul campaniilor electorale, niciunul dintre candidatii partidelor, inclusiv actualul presedinte, nu a dorit sa isi asume la vedere finantatorii si niciunul dintre partide nu si-a publicat online sursele de bani sau cheltuielile. Monitorizarea facuta de Gandul in seria editoriala „Tu stii ce mai fac banii tai?” a aratat, in schimb, existenta a numeroase cheltuieli paralele, „bani invizibili” platiti de firme sau de ONG-uri asociate politic care nu apar in registrele oficiale.
Ultimele rapoarte de control publicate de AEP au aratata ca in campania prezidentiala PMP, PSD-UNPR-PC, PNL, PER, Calin Popescu Tariceanu si Monica Macovei au incalcat legea partidelor.
In afara consultarilor, liderii politici ai PNL si UDMR au dat ca solutie pentru eliminarea banilor negri din campanii suplimentarea semnificativa a banilor de la buget acordati partidelor, in opinia lor mai usor de urmarit de institutiile statului. „Stim ca este un un efort substantial, dar ar asigura un control foarte sever si foarte serios, cu niste limite superioare si o transparentizare totala a cheltuielilor. Poate ca nu vor fi campaniile electorale la fel de colorate ca pana acum, dar sigur ca va fi mult mai transparenta finantarea campaniilor”, a spus Kelemen Hunor.
O idee similara sustine si Vasile Blaga, copresedintele PNL. „Daca ma intrebati pe mine, sustin finantarea publica, la fel ca in Germania”, a aratat el, dupa ce secretarul general al PNL, Marian Petrache a venit cu aceeasi varianta. „Noi am cerut ca aceste campanii sa se faca cu finantare de la buget. Cred ca e mai sanatos pentru ca nu mai exista, intre ghilimele, obligatia firmelor fata de partidele politice si invers obligatia partidelor politice fata de firme. Orice democratie costa”, spunea Petrache in timpul campaniei, intr-un interviu acordat Gandul. Premierul Victor Ponta este insa rezervat: „Dati-ne voie sa analizam, sa vedem implicatiile”, a replicat liderul PSD in fata unui astfel de scenariu.
De partea cealalta, a observatorilor care au monitorizat la randul lor cheltuieli de campanie si disproportia fata de declaratiile oficiale, reprezentantii ONG-urilor spun ca nu atat actuala lege este stramba, cat practicile la care partidele nu doresc sa renunte si, mai ales, folosirea insuficienta de catre AEP a instrumentelor de control pe care le are, „pentru a nu deranja partidele”.
Transparenta. „Partidele ar trebui sa isi posteze singure on-line toate informatiile”
Chemate de liberali sa se uite, dupa eventuala modificare in acest sens a legii, direct in registrele oficiale contabile ale partidelor ONG-urile explica de ce un astfel de „control” nu ar aduce mari schimbari in practicile partidelor de a folosi resurse publice (functionari, sedii, masini) in campanii sau nu ar impiedica circulatia „banilor invizibili”.
„Nu stiu daca e in regula ca un ONG sa se uite in registrele unui partid. Cred ca partidele ar trebui sa isi posteze singure on-line toate informatiile ca eu sa nu am nevoie sa cer asta ca ONG”, spune Septimius Parvu (ExpertForum), coordonator, din 2009 incoace, al mai multor campanii de monitorizare a proceselor electorale.
Din experienta altor tari, o solutie pentru a avea o imagine mai larga asupra cheltuielilor reale de campanie ar fi, arata el, un audit independent la fiecare dintre partide. „Ce s-a facut in Romania a fost o monitorizare pe materiale de campanie, s-au numarat toate aceste manteriale si s-au estimat niste costuri, dar nu s-a intrat niciodata atat de profund in registrele partidelor. In opinia mea, orice cetatean ar trebui sa aiba acces la aceste informatii. Acum, avem un acces limitat. Teoretic, daca ne uitam pe site-ul AEP se publica informatii generale despre veniturile, cheltuielile si datoriile paridelor dupa fiecare campanie electorala. Dar, practic, toate aceste informatii ar trebui sa fie mult mai detaliate pentru a fi si relevante. Pe mine, cetatean, m-ar intersa sa stiu toti donatorii nu numai pe cei care au dat peste o anumita suma. Apoi, raportul ar trebui sa prezinte mult mai detaliat cum s-au cheltuit banii”, explica Parvu cum ar vedea imbunatatita legea.
Controlul. Ce ar face „un Morar” sau „un Georgescu” la AEP
Nu atat legea, cat modul in care este inteleasa in momentul controlului este insa, in opinia directorului IPP, Adrian Moraru, marea problema care face ca in prezent sa avem o imagine distorsionata asupra cheltuielilor de campanie. „Legea, asa cum a fost modificata in ultimii ani, se incadreaza in linia pe care au mers si celelalte tari europene. Marea problema este controlul. Stie cineva, daca este intrebat, cine conduce Departamentul de Control al AEP care face aceste verificari sau ce rezultate a obtinut in ultimii ani? Daca ai avea un Daniel Morar sau un Horia Georgescu la AEP, cred ca lucrurile ar sta cu totul altfel”, crede Adrian Moraru, coordonatorul mai multor monitorizari ale cheltuielilor de campanie incepand cu 2004 si autorul unui ghid de bune practici in domeniu.
In opinia lui Septimius Parvu, „AEP ar trebui sa lucreze mai bine cu ANI si cu DNA” pentru a se se vedea, la finalul unei campanii, mai mult decat o suma de amenzi aplicate micilor partide. „Daca ne uitam pe rapoartele OSCE, de trei ani incoace se recomanda consolidarea Departamentului de Control din AEP.? Chestiunea propritara tine de vointa, pentru ca de gasit bani se gasesc. Nu stiu insa daca partidele vor sa fie verificate”, spune expertul EFOR.
Controlul poate incepe, arata el, de la implicarea oricarui observator care, odata ce remarca „bannere puse pe sedii de primarii sau afise ale unui candidat pe fiecare stalp, asa cum s-a intamplat la alegerile prezidentiale” sa faca sesizari oficiale legate de neimprimarea numelui tipografiei sau de folosirea ilegala a reusrselor statului: „Aceste lucruri sunt vizilile, pot fi raportate si pot incepe niste verificari de aici. Problema este cum si cu cine sa o faci”.
Un control tintit ar trebui sa vizeze, sustine Septimius Parvu, datoriiile partidelor, in multe cazuri restante catre firme pe care ajunsi la putere politicienii le platesc prin contracte cu statul: „E o obisnuinta ca partidele sa ramana cu datorii foarte mari. Merg de la an la an mai departe cu datorii care se amplifica. Acest aspect trebuie cat mai repede rezolvat, pentru ca …
