Ati votat cumva la alegerile din toamna contra lui Victor Ponta, sau mai demult, in 2004 si 2009, pentru Traian Basescu? Bine ati facut: ca de asta ii vedeti legati pe Nastase, Voiculescu, Vantu, Chitoiu, Rusanu, Vlasov, Hrebenciuc, Adam, David, Chiuariu, etc. Sau poate ati votat contra lui Traian Basescu si pentru Ponta si Antonescu la alegerile din 2012? Ca si in acest caz ati facut bine, nu aveti ce regreta: fara asta nu dispareau din peisaj Codrut Marta, Sorin Blejnar, Bercea Mondial, Alina Bica, Dorin Cocos, Adriean Videanu, Elena Udrea, Adrian Sarbu, s.a.m.d. In loc sa ne aducem unii altora acuze cu cine pe cine a votat e cazul sa pricepem ca decimarea clasei marilor traficanti de influenta si spoliatori ai resurselor statului, din partide, afaceri si servicii secrete nu e posibila sub o singura putere, si ca doar lupta a doua factiuni aproximativ egale ca putere a putut realiza asa ceva. De asta multumesc votantilor care au inteles sa sparga monopolul portocaliu in 2012 si celor care au pus umarul sa il spargem pe cel rosu in 2014, si situatia in care ne aflam, cu sefii fiscului, agentiei de supraveghere financiara, politiei si DIICOT in randul unu al arestatilor, char daca baga groaza in aliatii nostri, e o situatie buna, ca arata statul asa cum este, un sistem mafiot corupt de la virf, de la centrele de putere, in care se vand si se traficheaza pozitii de ministri si procurori, oficialii dau comisioane la partid din ce incaseaza si orice ruda sau apropiat al unui om de autoritate este un traficant de putere. Si nu exista inocenti printre cei puternici.
Ca asta e definitia coruptiei, abuz de autoritate pentru un profit privat. Abuzul, pe masura ce au crescut obstacolele birocratice, nu a dat inapoi si nici nu da vreodata inapoi daca treci mai multe reglementari si legi. Dimpotriva, romanii aveau o vorba, tara cea mai corupta are cele mai multe legi. Nu doar din cauza ca vrea sa regleze cu coruptia, ci ca interzicerile de tot felul stimuleaza piata de pile, reprezinta tot atatea bariere pe care oamenii cu autoritate le pot la rigoare ridica pentru cei care cauta profitul sau arata cum sa fie oculite. Ieri ma uitam cu clientii mei din guvernul olandez pe legislatia pro integritate din Europa, si bietii oameni ai acestei tari cvasiperfecte (inaintea Germaniei, in primii trei la integritate publica dupa Danemarca si Suedia) imi spuneau ca ei nu ar avea capacitatea administrativa sa managerizeze un sistem ca al nostru, bazat pe neincredere, pe ideea ca toata lumea fura, ca s-ar bloca licitatiile si activitatea guvernamentala daca ar exista asa ceva. Pai, stati linistiti, ca si la noi sunt cvasiblocate, de asta pierdem definitiv vreo treime din banii europeni, iar cand se deblocheaza cineva plateste deblocarea si altcineva risca, starea de normalitate e cea la care aia care au pus bariere si camere de supraveghere le ridica tot ei si, molfaindu-si guma ca in filmele cu banditi, spun, Hai, ai zece minute, fugi, fa treaba si vino inapoi, in vreme ce tu le strecori ceva in buzunar. „Treaba” in acest sezon e Comarnicul si sunt redeventele, nu va nelinistiti, ca nu trece un an pina sa le intoarcem buzunarele pe dos si la astia. Mai academic vorbind, de asta gasim coruptia asociata cu proasta calitate a reglementarii, iar pe topul reglementarilor din lume la Global Integrity sed Romania, Bulgaria si Macedonia, aceste tari care trebuie sa imparta cu Comisia Europeana gloria de a fi construit cele mai sofisticate sisteme de spoliat statele lor prapadite. Acum doua saptamani radeam de orele de anticoruptie introduse in licee, mi-a raspuns Ministerul Educatiei ca singuri au facut-o, si ca sa le spun ce pot face mai bine. Pai, v-am mai spus, afisati bugetul defalcat al scolii pe fiecare usa de intrare, asta puteti face mai bine. La fel si la spitale, unde un titlu proclama ieri ca nu functioneaza codurile de etica introduse. Nu mai spuneti? Aratati-mi mie o tara care s-a curatat cu coduri de etica, codul de etica e un alibi de aratat idiotilor de la Consiliul Europei, nimic altceva. Ia publicati voi bugetul, in detaliu, faceti un consiliu de administratie mai larg, cu bolnavii cronici, familiile lor, oamenii de afaceri din comunitate, si acolo il discutati pe fata si sa vedeti cum va vin ideile bune si scad reclamatiile.
Schimba acest peisaj ceva din relatarea din cartea mea „Tranzitia. Primii 25 de ani” despre „cercul virtuos” initiat in anul 2004, cu Coalitia pentru un Parlament Curat, ascensiunea publica a Monicai Macovei, auditul Freedom House cu strategia anticoruptie incluzind ANI, numirile unor procutori independenti? Nu: cercul a inceput atunci: dar a trecut prin diverse faze, si nu a fost nici un moment the only game in town, nu a avut exclusivitatea istoriei. Sa nu uitam ca dl. Chiuariu ne-a anchetat pentru strategia anticoruptie de la audit (vanduti Comisiei Europene si lui Freedom House), ca pe de o parte lucrurile bune au continuat, cu greu (Doru Tulus anchetand ani de zile pe cei din sport pana a reusit sa-i bage pe toti), pe de alta Traian Basescu, ca sa razbeasca obstacolele, a crescut si el puterea la ce avea, adica la servicii, asa s-a ajuns la mii de mandate de ascultare, asa am ajuns eu sa nu mai pot vorbi cu Monica la telefon (Pai cine ne asculta? Ai nostri? De ce?), asa au aparut bancurile cu DNA sectia penala a SRI, asa s-a ajuns ca Daniel Morar a facut politia votului din 2012 ca oamenii de la procuratura erau prea timizi, de unde prin 2004 mandatul DNA era mai ingust si mai clar definit si asa SRI a ajuns sa controloze absentele la CSM, chestie de neconceput intr-un stat de drept, si sa faca denunturi ca sefii justitiei incaseaza diurne necuvenite (aia care nu votau cu noi), in vreme ce Horia Georgescu isi schimba regulat partenerii de tenis in cautarea unei cariere internationale greu de accesat altfel cu studiile lui modeste. Cat Monica si trupa noastra faceau strategii si concursuri pe acolo care permiteau Curtilor sa fie conduse pentru prima oara de oameni fara legatura cu mafia judiciara, cresterea puterii lui Traian Basescu se facea paralel, si mult mai repede, Udrea era instalata sef de cabinet din ziua intai, o conspiratie a unei gasti rivale (familia Saftoiu) o dadea jos temporar, pe la licitatii Patriciu si Cocos se ciocneau cu intensitate galactica, seful statului imi promitea la plecarea mea in Germania ca Udrea nu va fi niciodata mai mult de secretar de partid, dar nu reusea sa se tina de cuvant, venea criza, chiar si oameni de ai mei, ca Rodica Culcer sau Andreea Pora, se aliniau la noua ordine pentru ca presa se impartea in mogulii lor (Voiculescu, Vantu) si mogulii nostri (Sarbu, Adamescu, Cancescu, Niro- toti sase azi in puscarie sau pe drum), o vreme Traian juca la ambele capete si asa erau renominalizati Morar si Kovesi contra candidatilor Udrea, ca avea din toti la fiecare ocazie (si Traian in asta nu juca adesea pe mana ei), dar finalmente se ajungea la un compromis pe Bica si Predoiu, la care nimeni nu avea nimic impotriva. Si asa, cele doua lumi, o anticoruptie de putere mereu mai mare, mai represiva, mai selectiva, curata dusmanii regimului, de la Marko Bela (care ne ajutase sa trecem declaratia de avere) dar si pe ai nostri (Seres et comp), in vreme ce un sistem de spoliere eficient se instala cu impunitate aparenta la fisc, secretariatul general al guvernului, ministerul Economiei, Educatiei, Comunicatiilor, Dezvoltarii Regionale si finalmente si Justitiei (lista ne-exhaustiva). Numai caderea regimului in 2012 a permis procurorilor o perioada de autoritate politica …
