Incepand cu 1 august 2017, Legea nr. 151/2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice va intra in vigoare, ceea ce inseamna ca si persoanele fizice vor putea sa ceara intrarea in insolventa. Asa cum prevede actul, vor exista trei proceduri diferite de insolventa: prima, bazata pe un plan de rambursare a datoriilor, a doua presupune lichidarea de active, iar cea de-a treia este o procedura simplificata. Dintre acestea, doar prima este o procedura care nu implica instanta de judecata.
Saptamana trecuta, Guvernul a adoptat si normele de punere in aplicare pentru aceasta lege, iar acestea au fost publicate marti in Monitorul Oficial. Adoptarea normelor era practic ultimul pas legislativ ce trebuia facut pentru ca mecanismul falimentului personal sa se poata aplica de la 1 august.
Citeste si?Avertisment fara precedent de la unul dintre cei mai puternici investitori din lume: Vine cea mai mare criza din toate timpurile
Inainte de a prezenta cele trei proceduri de insolventa prevazute de lege, trebuie sa precizam ca o persoana fizica care domiciliaza sau are resedinta in Romania va putea cere intrarea in insolventa daca aceasta nu are suficienti bani sa-si plateasca datoriile (insolventa se prezuma, daca s-a depasit cu 90 de zile data scadentei) si daca nu exista vreo probabilitate rezonabila ca-si va reveni, pe plan financiar, in urmatoarele 12 luni, astfel incat sa-si poata plati datoriile asa cum prevad contractele pe care le-a incheiat si sa duca in acelasi timp un trai rezonabil. Pentru detaliile complete legate de aceste conditii, puteti consulta acest articol.
Insolventa pe baza planului de rambursare a datoriilor
Daca datornicul considera ca se afla in stare de insolventa, dar situatia sa financiara nu este total compromisa, poate cere Comisiei de insolventa deschiderea insolventei pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Aici vorbim practic de o procedura cu caracter administrativ, iar nu judiciar. In acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie sa totalizeze 15 salarii minime pe economie.
Daca Comisia considera ca exista motive pentru deschiderea acestei proceduri administrative, va aproba cererea de intrare in insolventa. Daca insa aceasta considera ca situatia financiara este total compromisa, ea va respinge cererea persoanei fizice si va cere acordul acesteia pentru deschiderea procedurii judiciare (lichidare de active) sau a celei simplificate.
„In vederea deschiderii procedurii de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor, debitorul depune formularul tipizat reprezentand cererea de deschidere a procedurii insolventei, in forma scrisa, semnata si datata, in original, impreuna cu inscrisurile de care acesta intelege sa se foloseasca in copie, semnate de debitor pentru conformitate”, scrie in normele de punere in aplicare a legii.
Citeste si?Numarul romanilor cu restante la banci a scazut cu peste 5.000 in luna februarie
Impreuna cu administratorul judiciar special desemnat, persoana intrata in insolventa va stabili un plan de rambursare, pe care creditorii trebuie sa-l aprobe si care va fi pus in executare pe parcursul a cinci ani, de principiu. Un aspect important este ca, pana la aprobarea definitiva a planului de rambursare, executarile silite ce vizeaza persoana respectiva vor fi suspendate pentru maxim trei luni, dar in urma aprobarii planului toate masurile de executare silita vor fi suspendate. In situatia in care planul nu este respectat, sau debitorul nu-si achita datoriile curente, se poate cere inchiderea procedurii pe baza de plan si deschiderea procedurii pe baza de lichidare de active.
„Planul de rambursare trebuie sa fie fezabil, avand in vedere perspectivele reale de redresare in raport cu posibilitatile si circumstantele aplicabile debitorului si cu mijloacele financiare disponibile sau a caror realizare este rezonabil posibila (…) In cazul in care prin planul de rambursare se stabileste ca imobilul locuinta al familiei urmeaza sa fie valorificat pentru acoperirea pasivului, prin dare in plata sau vanzare, iar debitorul doreste sa ramana in locuinta, comisia de insolventa stabileste cuantumul chiriei, tinand cont de disponibilitatile financiare ale debitorului, luandu-se in considerare si valoarea chiriei pentru locuintele sociale din localitatea respectiva”, se precizeaza in act.
Intr-un final, planul de rambursare trebuie sa fie expresia unui compromis intre toate partile implicate. In normele de punere in aplicare a legii se precizeaza ca, in cadrul sedintelor de conciliere, in care partile implicate vor negocia rambursarea datoriilor, nimeni nu va putea sa impuna solutia sa celeilalte parti. Cei care vor fi „meditatori” in cadrul sedintelor de conciliere sunt administratorii procedurii de insolventa (desemnati de comisie, cateva aspecte despre numirea si revocarea lor puteti citi aici). „Fiecare dintre parti suporta propriile cheltuieli efectuate cu participarea la sedintele de conciliere”, se prevede in norme.
Ce presupune lichidarea de active in procedura judiciara?
Cea de-a doua varianta de procedura de insolventa a persoanei fizice are caracter judiciar, de aceasta data, si presupune lichidarea de active. Din perspectiva Legii nr. 151/2015, la aceasta procedura se ajunge daca situatia financiara persoanei respective este complet compromisa. Atat datornicul poate cere intrarea in aceasta procedura, cat si creditorii acestuia, in situatia in care planul de rambursare nu poate fi dus la bun sfarsit.
Si de aceasta data, executarile silite care vizeaza persoana fizica vor fi suspendate, insa numai dupa ce instanta a admis intrarea in insolventa. Lichidatorul desemnat de instanta va analiza care sunt datoriile persoanei fizice si va face inventarul bunurilor sale pentru a stabili cum se vor acoperi datoriile si tot el este cel care se va ocupa de toate actele juridice necesare – contracte de vanzare, spre exemplu. Dupa ce vandut tot ce era de vandut si a inapoiat creditorilor datoriile lor (sau parti din datorii, cel mai probabil), va intocmi un raport final in baza caruia instanta va inchide procedura.
Insa datornicul va fi supravegheat in perioada urmatoare inchiderii procedurii, iar eliberarea de datorii reziduale (stergerea datoriilor ramase neacoperite) se va face numai daca, dupa un anumit numar de ani de la data inchiderii procedurii a acoperit un anumit procent din datorii.
„In cazul in care debitorul, pe durata procedurii judiciare de insolventa prin lichidarea activelor, in conditiile art. 57 alin. (3) din Lege, intentioneaza sa contracteze noi imprumuturi, adreseaza, in acest scop, o cerere lichidatorului pentru procedura insolventei, urmand ca, dupa avizare, acesta sa o transmita instantei. Instanta decide cu privire la cerere si comunica de indata hotararea debitorului”, scrie in normele de punere in aplicare a Legii falimentului personal.
?
Citeste mai multe pe …
Falimentul personal: In ce conditii vor putea romanii sa ceara, de la 1 august, intrarea in insolventa?
