Romanii au pastrat numeroase obiceiuri de Paste din stramosi, desi in perioada comunismului unele dintre ele au fost interzise. Si, pentru ca, in diverse zone, exista numeroase comunitati de alte nationalitati, si obiceiurile s-au adaptat in timp.
In ajunul Pastelui, peste tot se aprind focurile mortilor, pentru a fi si ei luminati pe lumea cealalta, spun muzeografii de la Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”, pentru Rl. Din seara Sambetei Mari, inceteaza orice lucru de mana si incep datinile ce tin pana dupa Duminica Tomii. Noaptea, toata lumea participa la Liturghia Invierii. Se crede ca cine se naste in noaptea de Paste va fi om norocos, iar cine moare in Saptamana Mare va fi iertat de pacate. Cojile oualor folosite pentru pasca se pun in pomii fructiferi, ca sa dea roada buna.
Luni si marti, a doua si a treia zi de Paste, sunt zile in care continua petrecerile si ritualurile iar oamenii de peste tot isi daruiesc oua rosii, pasca si cozonac. Luni incepe Saptamana Luminata, cand se ciocnesc oua rosii si se merge cu pomana la cimitir.
In unele regiuni, exista insa si obiceiuri locale, cum ar fi stropitul, mersul cu bradul, impodobitul pomului sau udatoritul.
In noaptea de Inviere, in Tara Chioarului, la Grosi se fac focuri pe dealuri la miez de noapte si se striga peste sat Hristos a inviat! De pe dealul vecin se raspunde in cor, Adevarat a inviat! Abia mai apoi, cand clopotul de la biserica bate de miezul noptii, oamenii se aduna cu totii la slujba de Inviere si inconjoara biserica, explica dr. Anamaria Iuga, sefa sectiei Studii Etnologice de la Muzeul National al Taranului Roman.?
In prima zi de Pasti, in unele sate din zona Lapusului, se aduna toti oamenii la biserica, la?Mosii de Pasti. Vin in cele mai bune straie, cu cele mai bune bucaturi, dar si cu colaci pe care ii dau de pomana si cu vase noi, cumparate ca sa fie date de pomana, de sufletul celor care n-au mai apucat sa sarbatoreasca impreuna cu noi aceste Pasti. Urmeaza o masa comuna, dupa care satenii merg acasa pentru a sta in familie.
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Paste pastrate in zona Ardealului este Stropitul, care are origine germana. In trecut, stropitul se facea cu apa, care simbolizeaza purificarea, sanatatea si fertilitate. Si cum apa provine din fantani a aparut si un alt obicei – impodobitul fantanilor cu oua, spun muzeografii la Muzeul de Etnografie Saseasca „Emil Sigerus” din Sibiu. Astazi copiii si tinerii merg, in primele doua zile de Paste, in grupuri „la stropit”, dar nu mai folosesc apa, ci parfum, si primesc in schimb cozonac, prajituri, oua si cate un pahar de vin. In unele zone din Transilvania, in Sambata Mare baietii impodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lasarea intunericului, ii agata la portile fetelor de maritat. Fetele pandesc la ferestre si le ofera tinerilor respectivi mai multe recompense in prima si a doua zi de Paste, cand acestia vin cu stropitul.
Intr-un sat din judetul Salaj, se patreaza un alt obicei, care potrivit localnicilor este unic: Ciocota de la Rus. In prima zi de Paste, toti localnicii din Rus se aduna in piata din centrul localitatii, unii pentru a participa la concursul special de ciocnit oua, iar altii doar pentru a privi. Fiecare participant la ciocota aduce de acasa un cos cu 30-40 de oua, pe care le ciocneste cu ceilalti concurenti. Proprietarul oului mai rezistent il primeste pe cel spart, asa ca la final unii pleaca acasa cu sute de oua castigate, iar altii cu cosurile goale. Pentru ?aceasta competitie, oamenii se pregatesc meticulos. In Joia Mare isi aleg ouale cu care vor sa concureze si apoi le vopesc. Dar pregatirile incep cu mult inainte, cand? localnicii aleg gaini negre, ale caror oua s-au dovedit in timp mai rezistente, le tin separat de celelalte din gospodarie si le hranesc cu „ingrediente miraculoase”, stiute de batranii satului. Pun, apoi, ouale in faina de porumb, cu capul in jos. De obicei, batranii comunei sunt cei mai mari mesteri in tainele acestui obicei si pleaca acasa cu cele mai multe oua. Si la Manastirea Humorului are loc, in fiecare an, in a doua zi de Pasti, un concurs de ciocnit oua, la care premiul cel mare este un miel.
In a doua zi de Paste, in mediul rural din Transilvania, Bucovina si Oltenia, inca se mai practica obiceiul Udatoritul, care este derivat dintr-un obicei mai vechi Plugarul, prin care era sarbatorit cel mai harnic om din sat, cel care a iesit primul la arat. Dr. Anamaria Iuga, sefa sectiei Studii Etnologice de la Muzeul National al Taranului …
