Romania este o tara cu un potential turistic exceptional gratie reliefului sau variat. Dar mai exista un element care este inca foarte putin exploatat la noi: aproape fiecare piatra are o legenda.
Dobrogea este una din cele mai putin cunoscute regiuni, desi anual mii de turisti ii invadeaza, la propriu, litoralul. Incadrata de Dunare si de Marea Neagra, zona este un colt de Rai, iar pentru cel care-i calca drumurile un dar cultural. In unele parti mai izolate, soselele inca sunt insotite de ciresi si nuci batrani, o raritate pentru o Romanie care a ramas fara arbori pe sosele.
Pornind din Tulcea, nu o sa va para rau daca deviati stanga pe drumul national 22, catre Isaccea. Chiar inainte de aceasta localitate, se face un alt drum, pe stanga, spre Niculitel. Aici puteti vizita mormantul martirilor crestini, apoi mergeti spre Manastirea Cocos, asezata la poalele unui deal acoperit cu paduri de tei. Peisajul este exceptional, paduri salbatice si poieni invadate de flori. Apoi reveniti la Niculitel, de unde mergeti pe drumul judetean spre Manastirea Celic Dere, alta splendoare arhitecturala ortodoxa amplasata in padurile care acopera fostii munti Hercinici din Dobrogea, astazi deveniti dealuri.
Dupa cativa kilometri, trecand de Frecatei, ajungeti pe Drumul European 87, care leaga Tulcea de Constanta si care trece prin Babadag. Aici aveti ocazia sa vedeti pe Muntele Tatalui, din dreapta localitatii, mormantul unui sfant musulman, Koyun Baba, inconjurat de copaci plin cu fasii de haine rupte.
De fiecare data cand sunt sarbatori ale Coranului, musulmanii urca taras, pe coate si genunchi, pe Muntele Tatalui – nu foarte inalt, dar destul de abrupt – pentru a ajunge la mormantul sfantului musulman, unde se roaga si rup bucati din hainele de pe ei pentru a le agata pe copacii din jur, ca pe o ofranda adusa sfantului. Aici vine multa lume. Musulmani din Romania, din Asia Mica sau Asia Centrala, dar si crestini.
Legenda spune ca un sfant musulman, pe numele sau Sari Saltuk Baba, propovaduitor al religiei mohamedane in Balcani pe la anul 1300, i s-a aratat in vis unui pastor din Asia Centrala si i-a cerut sa vina in tinuturile Dobrogei si sa-i caute mormantul. Trecusera deja 200 de ani de la moartea lui Sari Saltuk Baba. In urma visului pe care l-a avut, pastorul Koyun Baba si-a lasat gospodaria asiatica si a venit pe tarmurile romanesti ale Marii Negre.
Pastorul a gasit mormantul lui Sari Saltuk la Babadag – care in turca inseamna „Muntele Tatalui” – si a devenit el insusi un sfant. Se mai spune ca rugaciunea spusa la acel mormant indeplineste dorintele.
Obiceiul este unul asiatic si se mai intalneste in Romania in localitatea covasneana Bodoc, unde localnicii leaga carpe in copacii din jurul unui izvor tamaduitor considerat sacru.
Enisala, cea mai estica cetate din Romania
Mai aveti de vazut in estul Babadagului ruinele fortaretei medievale Yeni-Sale (Enisala, Enisala, Heraclee sau Heraclia) care se afla la doi km est de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domina zona lacurilor Razim si Babadag.
Cetatea este situata intr-un complex arheologic cu numeroase vestigii din epoca neolitica pana in Evul Mediu.
Mecca ortodoxiei romanesti
Mergem mai departe, printe colinele impadurite, spre localitatea Ion Corvin. In padurea din vecinatatea acestei localitati, in inima unui deal, a sihastrit Sfantul Andrei, singurul Apostol al lui Iisus Hristos care a predicat Evanghelia geto-daco-romana si care i-a botezat pe stramosii nostri. De aici a inceput crestinarea Romaniei de azi.
Acest loc este considerat „Mecca ortodoxiei romanesti”. An de an, de Sf. Andrei, zeci de mii de credinciosi vin in pelerinaj din toata tara pentru a cinsti cum se cuvine memoria celui care a deschis poarta crestinismului in Romania.
Actuala manastire de aici este construita in jurul pesterii in care traditia spune ca a trait si crestinat Sfantul Apostol Andrei. Pestera se gaseste la mai putin de 2 kilometri de „Cismeaua Mihai Eminescu”, la apoximativ 4 kilometri de soseaua Constanta – Ostrov. Nu se stie de ce, Eminescu a fost atras de aceste locuri si a petrecut o perioada a vietii in Dobrogea.
Revenind la pestera, dupa ce in timpul stapanirii otomane ea a fost uitata, prin 1943 a fost redescoperita de preotul Constantin Lembrau, impreuna cu avocatul Ion Dinu, pentru ca in 1944, pesterea sa fie resfintita si redata cultului, prin construirea unei turle si a unui zid de protectie. Dupa 1989, cand reincep lucrarile de dezvoltare a ansamblului monahal. Pestera este una dintre cele mai frumoase si ingrijite lacasuri de cult de acest fel din Romania.
Piatra sub forma de cruce creste singura din pamant
Mai departe spre sud-vest, ajungem la cotul Dunarii, la manastirea Dervent, o manastire ortodoxa situata in satul Galita. Aici se afla Izvorul Sfantului Andrei si o cruce de piatra care creste singura din pamant.
Este vorba despre crucile unor martiri crestini, din care una se afla intr-o incinta a manastirii, protejate intr-un cub cu pereti din sticla.
Cu mai putin de 10 ani in urma, o persoana a spart o bucata din cruce si a plecat cu ea. Dupa cateva saptamani, bucata a fost gasita de calugari la poarta manastirii. Era invelita intr-o hartie pe care cel care furase piatra isi cerea iertare pentru pacatul savarsit si explica faptul ca dupa ce a luat bucata de cruce i-a mers ingrozitor de rau.
Sudul Dobrogei.?Tropaeum Traiani
Sudul Dobrogei este dominat de comuna Adamclisi. La nordul localitatii, intr-o zona de coline impadurite, se afla monumentul, adica resturile aflate inca in picioare din vestitul Tropaeum Traiani.
Monumentul a fost construit in cinstea imparatului Traian, in anii 106-109, ca omagiu pentru infrangerea coalitiei formata …
