Guvernul le cere deputatilor sa modifice legea darii in plata adoptata de senatori. Care sunt principalele obiectii ale executivului
de Roxana Preda Publicat la: 20.03.2016 16:58 Ultima actualizare: 20.03.2016 16:59
Executivul cere modificarea Legii darii in plata, aratand in punctul de vedere transmis Camerei Deputatilor ca, in forma actuala, legea prezinta riscul unor vicii de neconstitutionalitate, poate afecta dreptul la proprietate, poate duce la falimentul unor institutii de credit, generand dezechilibre.
Cabinetul Ciolos precizeaza, in punctul de vedere transmis Camerei Deputatilor, ca sustine legea darii in plata doar sub rezerva insusirii observatiilor expuse. Astfel, Guvernul solicita amendarea legii in sensul in care programul “Prima Casa” sa fie exclus de la prevederile actului normativ, aplicarea legii sa se faca numai in ceea ce priveste bunurile imobile cu destinatie de locuinte, excluzand terenurile si cladirile comerciale, coroborat cu instituirea unor conditii care sa fie indeplinite cumulativ pentru stingerea creantei si accesoriilor acesteia prin procedura darii in plata (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului), precum si aplicarea legii doar persoanelor fizice care au calitatea de “consumator” asa cum este definita de legislatia in vigoare.
In documentul transmis Camerei Deputatilor, Executivul mentioneaza ca, in forma actuala, legea prezinta riscul unor vicii de neconstitutionalitate, poate afecta dreptul la proprietate si prezinta riscuri de dezechilibre macroeconomice, putand induce chiar falimentul sau retragerea autorizatiei de functionare a institutiei de credit din partea BNR.
“Consideram ca masurile propuse au un caracter mult prea general, fara sa aiba la baza o analiza solida realizata din punct de vedere al impactului economic, social si juridic si nu sunt acoperite toate ipotezele supuse reglementarii. (…) Nu este reglementata situatia in care creditul este garantat cu bunul altei persoane, daca bunul este ipotecat in favoarea mai multor creditori, precum si situatia in care valoarea imobilului este mai mare decat valoarea creditului ce urmeaza a fi lichidat. Astfel, pot exista credite supragarantate, respectiv situatia in care valoarea bunurilor ipotecate sa fie mult mai mare decat valoarea creantei izvorate din credit. Intr-o asemenea situatie, (…) prevederile din lege ar conduce la afectarea dreptului de proprietate”, sustine Guvernul.
O alta observatie a Guvernului este aceea ca nu se face nicio diferenta intre debitorii de buna credinta si cei de rea credinta, deoarece textul legii nu face nicio mentiune cu privire la situatia reala a debitorului care ar putea sa utilizeze procedura de dare in plata. Pentru ca legea sa aiba un caracter social clar trebuie stabilite criteriile de eligibilitate si termenii specifici in care mecanismul prevazut sa poata fi aplicat. In acest sens, Guvernul insista ca se poate avea in vedere aplicarea legii numai in ceea ce priveste bunurile imobile cu destinatie de locuinte, excluzand terenurile si cladirile comerciale, coroborat cu instituirea unor conditii care sa fie indeplinite cumulative pentru stingerea creantei si accesoriilor acesteia prin procedura darii in plata (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului).
De asemenea, in documentul citat se arata ca procedura darii in plata, asa cum este reglementata in lege, “ar putea afecta dreptul de proprietate si al altor persoane (titular de conturi, actionarii institutiilor de credit/institutiilor financiare nebancare) in masura in care aplicarea acestuia ar determina falimentul sau retragerea autorizatiei de functionare a institutiei de credit din partea BNR, astfel de situatii putand genera, totodata, dezechilibre pe piata financiara”.
In ceea ce priveste impactul legii …