Opel Insignia este preferat de romani in varianta sedan, familistii autohtoni trecand cu vederea versiunea break, asa cum fac de altfel cu mai toate masinile dedicate lor. N-ar trebui sa faca asta insa, pentru o sumedenie de motive care tin mai ales de impartirea spatiului interior. Exista insa si altele, iar un test cu o versiune 4×4 de Insignia puternic motorizata ni le-a dezvaluit.Vorbim de o masina de clasa medie concurenta, printre altele, cu Ford Mondeo Wagon, Volkswagen Passat Variant si Skoda Superb Combi, fata de care este mai lunga si mai inalta, dar si echipata cu tehnologii specifice Opel, in special sasiul FlexRide.
Soferul are intotdeauna dreptate
Sasiul FlexRide permite adaptarea raspunsului masinii la dorintele soferului. Aceasta are loc ori automat – atunci cand soferul accelereaza brusc, de exemplu – ori prin selectarea unuia dintre modurile Sport, Normal sau Tourer prin intermediul unui buton de pe bord. Daca in modul Tourer reactiile masinii sunt mai laxe si aparent mai lente, ceea ce duce la o senzatie de confort sporit (dar si de „masina moale”), iar in modul Normal Insignia se comporta onorabil (dar tot in zona moale), odata apasat butonul Sport lucrurile se schimba sensibil: amortizoarele, motorul si directia sunt adaptate unui stil de condus sportiv, iar masina incepe sa-si distreze soferul.
In combinatie cu un motor puternic, cum este cel de 2 litri 220 CP turbo pe benzina, cu o transmisie automata in 6 trepte si tractiune integrala adaptiva, break-ul familial se transforma deja in altceva: intr-o sursa de placere continua pentru sofer. De la cele 7,8 secunde necesare unui 0-100 km/h si pana la viteza maxima de 240 km/h, prestatiile in linie dreapta ale Insigniei ST sunt excelente. Acelasi lucru se intampla si in viraje, acolo unde cuplul motor pus mai ales pe puntea fata este transferat automat si spre puntea spate, iar senzatia e de tren de mare viteza, pe sine, cu o stabilitate fenomenala.
Adevarat, transmisia automata nu se poate compara cu ce au concurentii, fiind lenta si indecisa, iar lipsa padelelor de pe volan nu iti permite sa te joci cu masina in modul manual. Totusi, pentru o familiala, este mai mult decat suficient.
Spatiu gandit nemteste
Interiorul beneficiaza de pe urma ampatamentului mare, dar mai ales de pe urma lungimii masinii: portbagajul are 540 de litri in standard si poate fi extins la 1.530 de litri, desi suprafata de incarcare nu va fi perfect plana. Nu este cea mai mare valoare din segment, dar e spatiu suficient pentru bagajele unei familii numeroase.
Materialele plastice de la interior sunt de buna calitate, textilele sunt pasabile, dar dau senzatia de durabilitate, iar simtul tactil este placut surprins de orice element de la bord. Linistea din masina nu este tulburata nici la viteze foarte mari, iar sistemul audio este peste medie, chiar daca nu exceleaza.
In fine, ai de-a face cu un habitaclu aerisit, cu spatiu suficient pentru cap, umeri, picioare, precum …
