Interviu cu Cristian Diaconescu: Raptul dintre Romania si Republica Moldova trebuie sa fie reversibil

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu explica de ce regiunii Sud-Estice,?unde e incadrata Romania, nu i se da o importanta egala cu cea din Nord, unde se afla Polonia si statele baltice: a”esti atat de important pe cat reusesti sa te prezenti”. Diaconescu observa ca a”lipseste acea voce categorica din Sud-Est care nu doar sa genereze atentie in ce priveste riscurile de securitate, dar sa si propuna proiecte”, fiindca situatia din zona Kaliningrad-ului nu e mai periculoasa decat cea din Sud unde se afla Crimeea, iar proiectile de securitate ar trebuie sa fie a”in oglinda”. In ce priveste unirea Romaniei cu Republica Moldova, fostul diplomat argumenteaza ca nu e indeplinita principala conditie: ca cele doua popoare sa-si doreasca reunificarea. Lucrurile ar trebui reparate, precizeaza Cristian Diaconescu, fiindca a”destinul a fost rupt printr-un act politic ilegal si condamnat de toate partile implicate”. a”Este evident ca din punct de vedere moral si din punct de vedere juridic, ramane de vazut daca si din punct de vedere politic, un astfel de rapt trebuie sa fie reversibil”.
Ambasadorul american la Bucuresti Hans Klemm a spus acum o luna ca SUA a”sunt ferm angajate sa respecte Articolul 5 al Tratatului de la Washington”? (un atac impotriva unui aliat? va fi considerat un atac impotriva tuturor) si ca acest lucru trebuie sa-l stie atat aliatii, cat si potentialii inamici ai SUA. Exista cu adevarat un pericol in aceasta perioada?
?C.D.: Federatia Rusa prin incalcarea dreptului international a generat o situatie de criza, atat in Vestul Ucrainei, cat si prin alipirea Crimeei, gest care nu a fost recunoscut de comunitatea internationala, atitudine care a fost sanctionat in Adunarea Generala a ONU si care a generat instituiea de sanctiuni economice la adresa Moscovei. Pe baza acestor categorii de reactii putem trage concluzia ca exista o stare de pericol la frontiera NATO si aceasta stare de impredictibilitate trebuia sa primeasca un raspuns din partea Aliantei. Exista doua decizii luate la cel mai inalt nivel prin care statele NATO sa-si exprime solidaritatea mai ales pe flancul Sud-Estic al Aliantei. La nivelul evaluarilor riscurilor si amenintarilor din aceasta zona situatia e ingrijoratoare.
Adica ar exista posibilitatea ca Rusia sa devina agresiva, fiindca doar Rusia ar putea fi acel eventual inamic la care s-ar referit in subtext ambasadorul american?
?C.D.: Calculul politic nu ne duce la o astfel de concluzie. Pe de alta parte gesturile impredictibile prin care s-a indus o stare de insecuritate in ce priveste Ucraina si raportul? forte stabilit prin interventia in Siria au generat o stare de alerta la nivelul NATO. Daca ar fi sa luam atitudinea SUA care si-a marit de trei ori nivelul alocarilor bugetare in ceea ce priveste desfasurarea fortelor armate conventionale in regiunea de Sud-Est a NATO, ne putem imagina ca inclusiv in evaluarile americane riscurile politico-militare in zona au sporit intr-o proportie corespunzatoare tot de trei ori. Toate aceste semnale ridica nivelul de ingrijorare, dar nu cred ca se pune problema unei amenintari directe.
Ce intrese are Rusia in Romania?
C.D.: Putem discuta in acest caz despre pozitionarea Romaniei in NATO, incepand de la scutul antiracheta, proiect criticat vehement de Moscova, pana la o anumita apropiere fata de SUA, subliniata negativ in cercurile moscovite, Romania nu este perceputa in Federatia Rusa ca fiind un prieten.
Poate deveni?
?C.D.: Logica de a pastra canalele de comunicare cu Moscova deschise este pozitiva si este corecta. Problema e daca putem pastra o agenda comuna Bucuresti-Moscova in ceea ce priveste temele de interes. Federatia Rusa prin diversi purtatori de mesaje a transmis o serie de mesaje amenintatoare, fapt fara precedent in ce priveste realtiile acestei tari cu statele din UE, dar pe de alta parte exista o serie de subiecte, care daca ar fi abordate bilateral, situatia ar deveni mult mai clara si chiar unele preocupari pe care le are Moscova ar putea fi rezolvate. Practic, pe marile teme care privesc regiunea in care ne aflam, cum ar fi Marea Neagra, Ucraina, Republica Moldova, lipseste dialogul bilateral. Nu stiu in ce masura exista disponibilitatea de a rezolva pe baze reciproce problemele bilaterale, fara ca acest dialog bilateral la un nivel corespunzator sa fie dezvoltat. In al treilea rand, din punctul de vedere al relatiilor diplomatice statele membre NATO si ale UE au instaurat un regim de sanctiuni impotriva Rusiei. Pana la restabilirea situatiei, Romania trebuie sa respecte ce a convenit impreuna cu partenerii sai din NATO si UE, adica pastrarea dialogului la un nivel minim.
Rusia a anuntat ca va cheltui cu flota ei de la Marea Neagra 2,4 miliarde de euro. La ce folosesc Moscovei aceste cheltuieli?
?C.D.: Evident la modernizarea flotei
In ce scop?
?C.D.: Mi-as dori ca vocea Romaniei in ce priveste bazinul Marii Negre sa fie mult mai ferma, mai categorica, iar aceasta zona sa fie prezentata incisiv, ca o zona complexa a Flancului Estic. Pentru ca in Nord, Polonia si Statele Balticie aduc sistematic in fata NATO amenintarile si riscurile considerate foarte serioase. In zona de Sud au aparut riscurile generate de criza refugiatilor. La un moment dat va exista o reactie NATO privitoare la intarirea si diseminarea preocuparilor de securitate pe acea zona. Bazinului Marii Negre nu I se da suficienta atentie. In fond, prin alipirea Crimeei, Federatia Rusa s-a aproiat mult de frontierele NATO. Exista apoi, o tensiune serioasa intre Rusia si Turcia, care se va reflecta si in jocul de interese de la Marea Neagra. Sa nu uitam ca Marea Neagra desparte Europa de Orientul Mijlociu unde dezvoltarile sunt foarte dramatice. Romania are interesul ca deciziile care se iau la summitul NATO de la Varsovia sa aduca Marea Neagra in atentia decidentilor Aliantei.
Ati spus mai devreme ca Occidentul a pus accentul mai mult pe Nordul Europei, acolo unde se afla Polonia si statele baltice, mai cu seama dupa criza din Ucraina. Estul e mai putin vulnerabil sau mai putin important?
?C.D.: Cred ca lipseste acea voce categorica din Sud-Est care nu doar sa genereze atentie in ce priveste riscurile de securitate, dar sa si propuna proiecte. Nu vad de ce situatia din zona Kaliningrad-ului ar fi mai periculoasa decat cea din Sud unde se afla Crimeea. Proiectile de securitate ar trebuie sa fie a”in oglinda”, deci similare, dar atat statele blatice, cat si Polonia sunt mult mai active atat in ceea ce priveste exprimarea riscurilor de securitate, cat si in propunerea unor solutii. Polonia intentioneaza de altfel sa obtina la summit-ul din vara de la Varsovia sa obtina chiar o prezenta permanenta a trupelor NATO pe teritoriul sau. Nu stiu daca reusi, mai ales ca e complicat si din persoectiva Acordului NATO-Rusia, dar face parte din asteptarile pe care aceste tari din zonele de granita ale Aliantei le au. Cand a inceput criza Crimeei, vicepresedintele american Biden a vizitat aceasta regiune, dar nu a venit si in Romania
Deci Estul ramane mai putin important, chiar daca e mai vulnerabil?
?C.D.: Esti atat de important pe cat reusesti sa te prezenti. Esti atat de semnificativ? pe cat reusesti sa iesi in evidenta, sa aduci tema tarii tale in centrul dezbaterii. Daca astepti ca marile puteri sa reactioneze primele in legatura cu o anumita categorie de riscuri, s-ar putea sa astepti de pomana.
Recent intr-un interviu pentru Romania libera, ambasadorul rus la Bucuresti, Oleg Malghinov a sugerat ca Moscova e inca interesata de Europa de Est. Ce se poate schimba in echilibrul de securitate al Europei prin revenirea Rusiei ca mare putere?
?C.D.: Pe termen scurt si mediu, intre interesele din regiune ar putea exista un raport de echilibru in conditiile in care statele NATO si UE, in special cele de granita,? vor intelege ca fata de preocuparile lor regionale ar trebui sa aiba pozitii comune. Este evident ca aceste state lucreaza in mod individual cu Federatia Rusa si nu inteleg utilitatea unor proiecte comune care pot fi discutate inclusiv cu Moscova. De aceea apar diferente de atitudine si de pozitionare, care nu fac bine UE si care pot duce …