Unul dintre fondatorii „Solidaritatea”, consilierul prezidential Henryk Wujec a facut in anii „80 si inchisoare politica, cele doua incarcerari ale sale insumand peste trei ani. In 1962, a intrat in Clubul Intelighentiei Catolice din Varsovia, o organizatie activa si astazi, care luat pozitii transante inclusiv fata de situatia dramatica din Ucraina. Privitor la actiunile intreprinse de Kremlin in Europa de Est, domnul Wujec recunoaste ca „nu o data, Putin a creat un element de surpriza in Europa”, dar „politica sa e foarte rea pentru Rusia”.
Nu cumva reabilitarea Pactului Ribbentrop-Molotov, de catre Vladimir Putin (observatia apartine istoricului Timothy Snyder, aparand intr-un articol semnat de acesta la inceputul lunii noiembrie – n.r.), duce intr-o noua faza conflictul dintre Rusia si Ucraina si, practic, politica Rusiei fata de intreaga Europa si lumea occidentala?
Henryk Wujec: Pactul Ribbentrop-Molotov a fost inceputul unor serii de actiuni de neacceptat, au murit milioane de polonezi, a permis realizarea planului de anihilare a poporului evreu. Autorii acestui pact sunt, bineinteles, raspunzatori pentru Holocaust si in nici un mod nu se poate spune ca pactul poate fi reabilitat. Nu prea inteleg ce a vrut sa spuna presedintele Putin. Pe de o parte, anterior afirmase ca a fost ceva rau, acum incearca sa-l prezintedintr-o perspectiva mai buna. Politic, Putin a cam pierdut directia pe care ar trebui sa o urmeze, unul dintre scopurile sale constand in a avea Ucraina, cumva, sub tutela politica a Rusiei. Deoarece, practic, ii este aproape imposibil acest lucru, dat fiind ca poporul ucrainean se opune politicii ruse, Putin si-a propus sa ocupe macar o parte din teritoriul Ucrainei. Deci din punctul sau de vedere, daca la vremea respectiva s-au putut face (in Europa) asemenea imparteli, de ce sa nu se poata si acum? Dar luand asemenea decizii se izoleaza singur, dupa cum a zis si doamna Merkel, parca ar fi de pe alta planeta. Daca Putin va continua pe aceleasi directii, intre tarile democratice si Rusia va ramane o prapastie. Politica sa e foarte rea pentru Rusia.
Daca Vladimir Putin isi asuma pactul per ansamblu, putem vorbi, deci, si de asumarea, azi, a unui antisemitism la nivelul Kremlinului?
H.W.: Important este ca decizia a fost luata cand nemtii se imprieteneau sau aveau deja relatii de prietenie cu rusii, iar din acest motiv consider ca isi asumau raspunderea comuna. In schimb, nu cred ca acum se poate spune ca Putin este o extensie a vechiului sistem. Presupun ca nu vrea sa foloseasca Pactul Ribbentrop-Molotov, pentru ca nu este o chestie atat de importanta pentru el, ci mai degraba doreste sa para un prieten al evreilor, intrucat o asemenea atitudine este apreciata in lumea politica. Argumentele lui trimit tocmai la ideea ca in Ucraina sunt foarte multi antisemiti. Dupa mine, faptul ca a folosit in argumentatie Pactul Ribbentrop-Molotov a fost numai pentru ca el sa-si poata justifica interventia acolo (in Ucraina – n.r.). Deci mai degraba are de-a face cu politica imperiala a Rusiei, nu cu antisemitismul.
Cum va asteptati sa evolueze politica Moscovei dupa alegerile din Republica Moldova?
H.W.: Nu o data, Putin a creat un element de surpriza in Europa. Tarile democratice au sperat ca vor putea colabora cu Rusia, presedintele Obama a resetat relatiile SUA cu Rusia. Greu de prevazut ce este in capul lui Putin. Inclin sa cred ca va face presiuni asupra Moldovei ca sa intarzie intrarea tarii in Uniunea Europeana si in mod sigur pentru a o face sa nu adere la NATO. Are metode si are instrumente. In ultima vreme se vede ca puterea militara a Rusiei in Crimeea creste. Nimeni nu stie de ce.
Diversi analisti vorbesc tot mai des despre scenarii care depasesc frontierele Ucrainei, iar in Tarile Baltice, de exemplu, preocuparile autoritatilor in acest sens sunt ridicate. Cum se vede de la Varsovia?
H.W.: Se vad presiuni militare din partea lui Putin, avioanele militare rusesti intra in zonele Tarilor Baltice, submarinele circula in zone care sa permita detectarea lor. Iata un semnal pentru tarile din partea de est, ca ele sa-si sporeasca siguranta. Dupa ultimul Summit NATO a aparut o formulare noua, potrivit careia trupele NATO stationeaza in partea de est, nu in mod continuu, dar neintrerupt.
Va multumeste?
H.W.: S-a decis ca un contingent de 5.000 de persoane va avea comandamentul la Szczecin, deci in nord-vestul Poloniei. Important este ca bazele din zona estica sa fie pregatite pentru a putea fi utilizate rapid.
Vor fi suficiente asemenea elemente de descurajare?
H.W.: Polonia incearca foarte intens in aceasta zona a Europei sa schimbe tendinta de pana acum, aceea de diminuare a investitiilor in armata. Consideram ca trebuie sa ne aliniem cu directivele NATO, potrivit carora statele membre sa aloce apararii 2% din PIB. Rusia, in ultimii 6-7 ani, si-a marit bugetul militar, in schimb UE l-a diminuat. Noul premier al Poloniei, doamna Ewa Kopacz, a declarat ca incepand cu anul 2016 vom aloca apararii doua procente. Acum avem 1,95. Ne dorim ca toata lumea din zona sa faca la fel. Fara a lua in calcul faptul ca suntem in NATO si colaboram cu SUA, trebuie sa avem si ceva al nostru.
Ramane, din punctul de vedere al Poloniei, o problema faptul ca bazele mari ale NATO se afla practic in vestul Europei, oricum mult mai departe de epicentrul problemelor de astazi?
H.W.: In primul rand, trebuie schimbata politica interna a Poloniei, pentru ca in prezent bazele noastre sunt in vestul tarii. Foarte multi ani, in Polonia au stationat 250.000 de soldati rusi, deci sunt bazele pe care le-au folosit ei. Acum, aceste locatii trebuie mutate sau create altele in partea estica. Este costisitor, dar exista programul si trebuie realizat. Legat de bazele NATO, sigur, pledam pentru ideea ca nu trebuie sa existe tari de categoria intai si tari de categoria a doua. Bazele trebuie sa existe acolo unde se intampla ceva, deci asemenea baze ar trebui sa fie si in Polonia. Am speranta ca vom fi convingatori. Este o decizie, bineinteles, de grup.
Cum caracterizati estul Europei astazi, in contextul relatiilor cu Moscova ale celorlalte capitale? Nu exista o abordare unitara, lucrurile vazandu-se intr-un fel de la Bucuresti si Varsovia, dar altfel de la Budapesta, Bratislava, Praga sau Sofia.
H.W.: As dori sa existe o politica comuna, dar in democratie poti sa incerci sa-l convingi pe celalalt. A fost presedintele ceh in SUA si s-a intors cu convingerea ca trebuie sa schimbe ceva. Este un proces, iar in acest proces Romania va fi de aceeasi parte …
Interviu cu Henryk Wujec, consilier al presedintelui Poloniei: „Bazele NATO trebuie sa existe acolo unde se intampla cevaa”
