Consilierul prezi?dential pentru politica externa Lazar Comanescu vede criza migrantilor in ecuatia cauza-efect: pe de o parte, sugereaza ca Occidentul nu a prevazut urmarile actiunilor militare din Orientul Mijlociu sau din Africa, iar pe de alta parte ca aceasta criza poate fi rezolvata doar mergand la radacinile ei.
Consilierul presedintelui Iohannis da exemplul Libiei, unde dupa rasturnarea lui Muammar Gaddafi a”nu mai exista o structura statala functionala”, iar tara a devenit a”una din rutele migrationiste cele mai importante”. O solutie ar fi taierea mijloacelor de care dispun organizatiile teroriste, in special Statul Islamic. a”Faimoasele cote”, care a”nu pot fi stabilite doar pe baza unor calcule contabilicesti”, nu vor rezolva problema, adauga Comanescu, descriind noua abordare a Romaniei, care este mult mai flexibila decat cea exprimata initial: pe masura ce va dezvolta a”capacitati de preluare”, Romania va putea primi mai multi migranti.
In ce priveste disputele verbale dintre Ungaria si Romania, fostul ministru de Externe declara ca a”e nevoie de un plus de ratiune” de ambele parti. In cazul situatiei din Siria, Lazar Comanescu socoteste ca nu poate fi ignorata nici opozitia moderata, nici puterea detinuta de Bashar al-Assad. In acest context, inclusiv pozitia Rusiei in Siria ar putea fi luata in considerare de Vest: a”Trebuie gasite solutiile care sa elimine terorismul din zona, iar acest lucru se poate face doar prin conjugarea eforturilor tuturor actorilor importanti”.
Exista elemente care sa sugereze ca Romania ar putea iesi intarita din criza migrantilor?
L.C.: Romania a pus inca de la inceput accentul pe nevoia rezolvarii problemelor de fond, pe rezolvarea problemei care genereaza aceste fluxuri migrationiste. Nu e un fenomen nou, dar e adevarat ca s-a amplificat mult pe fondul insecuritatii din Orientul Apropiat. Actiunile Statului Islamic au determinat acest val, dar nu trebuie uitat ca migratia nu este un fenomen nou. Cred ca pana acum nu au fost luate masuri care sa duca la eliminarea cauzelor. Fara o abordare pe termen lung? in acest sens, masurile actuale raman doar paleative.
Cand vorbiti despre radacinile acestei crize va referiti la ceea ce se intampla in Irak, Siria, Liban, Yemen. Cum vedeti rezolvarea? Prin trimiterea trupelor acolo pentru o confruntare pe teren cu Statul Islamic?
L.C.: Un efort conjugat pentru combaterea actelor teroriste ?i-ar face pe oamenii de acolo sa se simta mai in siguranta. Aceasta e o prima chestiune, apoi, cu statele din vecinatatea focarelor de conflict, unde se retrag cei care socotesc ca nu mai pot trai in tarile lor, UE trebuie sa dezvolte relatii speciale, pentru a le sprijini sa gestioneze aceasta problema.
Pentru neutralizarea Statului Islamic ce ar trebui facut? Ar fi necesare trupe terestre?
L.C.: Nu sunt convins ca o interventie militara in teren ar da rezultatele scontate. Mai degraba trebuie vazut cum si de unde au resurse aceste organizatii teroriste.
Vreti sa spuneti ca Statul Islamic ar trebui lasat fara bani?
L.C.: Fara resurse, pentru ca vedem ca dispun, spre exemplu, de echipamente, tehnici si mijloace care nu sunt deloc ieftine.
Cine si mai ales cum le-ar putea taia mijloacele despre care vorbiti?
L.C.: In primul rand, ar trebui identificate sursele.
Adica nu se stie cine alimenteaza Statul Islamic?
L.C.: Nu e simplu.
Singurul stat vestic care are inca ambasada la Damasc este Romania. Cum poate Bucurestiul sa transforme acest lucru intr-un avantaj in politica sa externa?
L.C.: Acolo sunt? multi cetateni romani,? multe familii mixte, iar pentru statul roman era esential sa gaseasca o modalitate prin care sa poata continua sa fie prezent acolo, mai ales pentru a putea raspunde unor solicitari ale acestor cetateni. In acelasi timp, daca vrei sa stii exact cum evolueaza lucrurile intr-un anumit loc, chiar este bine sa fii prezent acolo.
Romania face servicii si aliatilor sai prin ambasada sa din capitala siriana?
L.C.: Exact, acesta e un alt element care merita mentionat. E un avantaj in sine a avea o perceptie de la fata locului, care poate oferi oportunitati atunci cand se discuta evolutia din regiune. Pe termen lung, acesta este un atu al Romaniei.
Deci Romania are aceasta expertiza in ce priveste Siria si spatiul din Orientul Mijlociu, care ar fi sfatul pe care-l da aliatilor?
L.C.: Cel mai important ar fi sa se depuna toate eforturile pentru infrangerea fortelor teroriste si sa se gaseasca modalitatile de a discuta cu cei care pot deschide calea spre o reconciliere intre diversele componente ale societatii siriene. Cred ca trebuie tinut cont de realitatile din teren, de actorii existenti si de rolul lor, sa se discute cu cei ce pot contribui la gasirea de solutii.
Cu alte cuvinte, Bashar al-Assad ar trebui sa ramana in continuare la putere in Siria?
L.C.: Sa nu neglijam faptul ca ?societatea siriana este una deosebit de complexa, iar riscul atomizarii si mai puternice persista. Cred ca sirienii sunt cei care trebuie sa decida. In masura in care se poate ajunge la un dialog intre opozitia moderata si reprezentanti moderati ai actualului regim, o asemenea oportunitate merita explorata, daca astfel se poate ajunge la o solutie prin care sa se depaseasca situatia de azi.
Rusia incepe sa-si construiasca a doua baza militara in Siria. Ce credeti ca urmareste Vladimir Putin prin aceasta miscare?
L.C.: Este o realitate cunoscuta de toata lumea: Siria este un punct de sprijin al Rusiei in regiune.
Ar putea fi in sprijinul planurilor vestice prezenta rusa acolo?
L.C.: Ceea ce se intampla in Orientul Mijlociu nu afecteaza doar regiunea, ci are efecte globale. Atunci cand exista vointa si disponibilitate se poate ajunge la rezultate pozitive: Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate ONU, institutia care ia deciziile cele mai importante la nivel international.
S-ar putea folosi Vestul, la o adica, de pozitia Rusiei pentru a merge la radacinile crizei migrantilor?
L.C.: Trebuie gasite solutiile care sa elimine terorismul din zona, iar acest lucru se poate face doar prin conjugarea eforturilor tuturor actorilor importanti.
In ce masura credeti ca si Occidentul este vinovat de destabilizarea Siriei, Irakului, Libiei?
L.C.: Este extrem de important, pentru a avea siguranta ca o initiativa economica, politica, militara reuseste sa se defi?neasca dinainte care ar trebui sa fie rezultatul, fie obiectivul final. Cand se intreprind actiuni care nu se bazeaza pe o asemenea abordare, apar, evident, probleme. In Libia suntem martori, in prezent, la confruntari intre diverse grupari, nu mai exista o structura statala functionala, iar pe acest fond, una din rutele migrationiste cele mai importante a devenit Libia. La toate reuniunile importante ale UE nu s-a discutat despre esenta migratiei, ci mai degraba despre cantitati, despre cifre, cum sa luam niste oameni dintr-un loc si unde sa-i ducem. Initial, s-a discutat despre 40.000 de migranti, iar mai nou despre 120.000. Dar chiar daca se gaseste o formula pentru distribuirea si a celor 120.000, tot nu putem spune ca fenomenul s-a incheiat. Migratia nu se va opri atata vreme cat nu se intreprind actiuni pe termen lung si nu se abordeaza cauzele reale, precum instabilitatea si insecuritatea din Orientul Mijlociu sau subdezvoltarea din multe state sub-sahariene. UE este unul dintre cei mai mari …
Interviu cu Lazar Comanescu, consilier prezidential: Ramanerea la putere a lui Assad in Siria: „o oportunitate care merita explorataa”
