Tatarii care lupta la Donetk si Lugansk impotriva rusilor si-ar dori un batalion care sa fie echipat cu sprijinul NATO.
Refat Ciubarov, liderul tatarilor din Crimeea, isi incepe argumentatia pentru pozitia pro-Kiev explicand ca toti tatarii din Romania sunt din Crimeea si au venit aici dupa primul val de agresiune al Rusiei de la 1783 (cand are loc prima anexare a Crimeii). Ciubarov, care are interdictie de a intra in Crimeea vreme de 5 ani, provine dintr-o familie care a fost deportata de Stalin in 1944, „o data cu toti ceilalti tataria” din peninsula;?s-au putut intoarce abia dupa ce Ucraina a devenit independenta. Mama lui, in varsta de 82 de ani, nu mai vrea sa paraseasca inca o data Crimeea, de teama ca nu s-ar mai putea intoarce. Deputatul ucrainean sustine ca tatarii care lupta la Donetk si Lugansk impotriva rusilor si-ar dori un batalion al tatarilor sau macar unul al celor din Crimeea, care sa fie echipat cu sprijinul NATO. „Dorim si ajutorul Turciei, dar numai prin NATOa”, precizeaza Ciubarov.
Ministrul de Externe al Turciei s-a plans de mai multe ori de faptul ca promisiunile Rusiei legate de drepturile tatarilor din Crimeea nu au fost respectate. Credeti ca Ankara are vreo parghie prin care poate face presiuni pentru respectarea drepturilor minoritatii tatare?
R.C.: Exista diferite parghii de presiune pe care o tara sau alta le-ar putea folosi impotriva Rusiei; intrebarea este, insa, care dintre parghii ar putea fi cu adevarat folositoare in practica. Turcia a trimis anul acesta o delegatie in Crimeea, care a examinat tot ceea ce tine de drepturile tatarilor din Crimeea, iar in final a intocmit un raport care nu i-a placut absolut deloc Kremlinului. Liderii turci au crezut totusi mereu ca pot sa faca anumite intelegeri cu cei rusi. Ultimele evenimente, inclusiv incidentul cu avionul militar rus care a intrat in spatiul turcesc si a fost doborat, au schimbat atitudinea Turciei fata de Rusia. Despre parghiile care pot fi folosite impotriva Moscovei am discutat si cu presedintele Senatului din Romania, Calin Popescu Tariceanu, care a spus ca nu putem sa inchidem ochii asupra unor evenimente care au loc in regiune.
Mai exact, care ar fi acele parghii ce pot fi puse in miscare la Ankara?
R.C.: Turcia singura nu poate sa asigure protejarea tatarilor din Crimeea, in schimb Ankara ar putea adera la sanctiunile economice impuse de Uniunea Europeana impotriva Rusiei, dar sa nu uitam ca si Moscova are propriile instrumente prin care poate actiona impotriva Turciei, dupa cum se vede deja.
Gazul ramane punctul vulnerabil al Turciei in fata Rusiei.
R.C.: Exact, fiindca Turcia este dependenta in proportie de circa 50 la suta de gazul din Rusia, spre deosebire, de exemplu,? de Romania, care acum se simte mult mai libera fata de Moscova, tocmai fiindca a devenit aproape independenta din punct de vedere energetic. As vrea sa ma intorc la ideea dinainte si sa va spun ca Turcia nu trebuie lasata singura in aceasta chestiune a apararii drepturilor tatarilor din Crimeea si trebuie sa se lipeasca de statele europene.
Pana acum, Turcia a preferat mai degraba sa fie de partea Rusiei, iar dovada cea mai clara a fost produsa in razboiul ruso-georgian, in care Ankara s-a opus in mod direct partenerilor sai din NATO. Dupa doborarea avionului rus de catre turci, liderii de la Ankara au incercat in fel si chip sa se impace cu vechii lor amici de la Moscova. Ce va asteptati sa se intample?
R.C.: Cred ca Rusia ingreuneaza situatia din Siria in mod constient. Cei care isi imagineaza ca scopul Moscovei a fost doar sa ocupe Crimeea si estul Ucrainei se insala. Prin invadarea Crimeii, Rusia provoaca si ameninta Europa: acelasi lucru se intampla si in Siria. Situatia ar putea fi reglementata daca rusii nu ar avea alte intentii, dar dupa incidentul cu avionul doborat de armata turca, Rusia a mobilizat sisteme de rachete antiaeriene de tip S-400 intr-o baza din Siria, la numai 50 de kilometri de frontiera cu Turcia, amenintand ca va dobori orice tinta aeriana care ar putea fi o potentiala amenintare la adresa avioanelor sale. Dar aceste rachete sunt in aceeasi masura un pericol real pentru avioanele americane, britanice sau franceze. Felul in care se vor dezvolta mai departe relatiile dintre Rusia si Turcia va depinde in mare masura de solidaritatea NATO.
Ati spus mai devreme ca Rusia ameninta Europa. In ce fel o face?
R.C.: E amenintatoare pentru ca vrea sa-si traseze limitele spatiale pana unde vrea sa dicteze. Poate ca unii dintre romani sau bulgari au uitat de perioada in care intentionau sa intre in NATO si Rusia se impotrivea declarand ca o astfel de extindere a Aliantei ar fi insemnat un pericol pentru Moscova. Acum, insa, pentru romani si pentru bulgari NATO este o garantie de securitate. Dar e bine ca europenii sa observe ca Rusia nu se poate debarasa de sindromul imperialist, de aceea considera Ucraina ca fiind parte a existentei sale. Mai sunt si alte pericole, mai mici, dar nu nesemnificative: atunci cand au loc mari miscari geopolitice, actorii mai mici sunt adesea ignorati, cum e cazul nostru, al tatarilor crimeeni. Pe noi ne-a deportat Stalin si aproape jumatate de secol acesti oameni nu s-au putut intoarce in patria lor. Revenirea lor in Crimeea a coincis cu declararea independentei Ucrainei. La inceput, tatarii au avut probleme destul de complicate si cu guvernul de la Kiev, fiindca acesta acorda mai multa atentie si mai multe drepturi rusilor din Crimeea decat noua, dar de indata ce Rusia a anexat Crimeea toti tatarii au devenit suporterii independentei si integritatii Ucrainei.
De ce sunt tatarii crimeeni mai atasati de Ucraina?
R.C.: As incepe prin a va spune ca toti tatarii din Romania sunt din Crimeea si au venit aici dupa primul val de agresiune al Rusiei de la 1783 (cand are loc prima anexare a Crimeii -n.red).? In Romania aveti un numar destul de mare de tatari.
Sub 25.000, dupa cum arata statisticile oficiale.
R.C.: Eu as zice ca sunt mai mult de 35.000, dar este vorba doar despre cei care au ramas, fiindca erau mult mai multi odinioara: o parte au plecat in Turcia, altii au fost asimilati. Pentru Rusia, de-a lungul secolelor, indiferent de regimul politic existent, oamenii din Crimeea au fost considerati oameni de rangul doi. Astazi, Moscova transforma Crimeea intr-un avanpost militar si poate ca nici nu va ganditi ca intre Constanta si Sevastopol sunt doar vreo 300 de kilometri. In Crimeea au fost aduse cele mai noi si mai complexe sisteme de rachete ofensive si defensive, iar in aceasta perspectiva a militarizarii peninsulei tatarii ii incurca pe rusi. Rusia nu are incredere in tatari.
De ce ii incurca?
R.C.: In primul rand pentru ca tatarii din Crimeea sunt impotriva unei interventii atat de brutale intr-un stat care nu le apartine rusilor. Apoi pentru ca punctul de vedere al tatarilor din Crimeea coincide cu cel al Europei civilizate. De fapt chiar existenta tatarilor in Crimeea contrazice ideea ca peninsula ar fi fost ruseasca, fiindca Moscova socoteste ca in timpul Razboiului din Crimeea, intre 1853-1856, rusii au scris acolo o mare pagina de istorie, dar tatarii sunt localnicii. As face o scurta divagatie: eu am facut armata in perioada sovietica, doi ani. Si am fost trimis la Tiraspol in Republica Moldova. Limba noastra a tatarilor din Crimeea este foarte apropiata de cea a gagauzilor, cu diferenta ca gagauzii au aceeasi origine ca noi, doar ca sunt ortodocsi.
Diferenta e ca gagauzii simpatizeaza cu Rusia si cu regimul lui Putin.
R.C.: Il sustin fiindca se asteapta sa primeasca un tratament special daca se va intampla ceva cu Republica Moldova. Cand a inceput agresiunea rusa in Crimeea am vorbit cu liderul gagauz, fiindca si la noi au venit rusii sa-i sustinem, oferindu-ne in schimb promisiunea unei vieti „foarte bunea”. Noi le-am raspuns rusilor, ca pentru a fi bine si frumos nu trebuie sa vina in forta. Incerc sa le spun prietenilor gagauzi ca nu fac bine ce fac, dar ei sustin ca „de frica romanilora” s-au dat cu rusii, ca nu cumva Romania sa ocupe R. Moldova si odata cu ea si Gagauzia. Dar eu le spun: a”mergeti si vedeti cum locuiesc tatarii din Crimeea si apoi mergeti sa vedeti cum traiesc tatarii din Romaniaa”. Glumind le spuneam ca daca tatarii din Romania ar fi trait mai prost decat cei din Crimeea, i-am fi invitat la noi. Vreau sa va spun ca atunci cand un popor indrazneste sa se opuna Rusiei, acesta devine vrajmasul ei. Dar nici gagauzilor nu le va fi mai bine pe termen lung.
Ayder Muzhdabaev, redactor-sef adjunct la cotidianul moscovit Komsomolskaya?Pravda?vorbea nu demult despre a”deportarea hibrida a tatarilora”. Cati dintre tatari estimati ca au plecat si cati au disparut in mod misterios?
R.C.: Nimeni nu stie exact, cati au plecat din Crimeea, statisticile oficiale vorbesc despre 20.000 de tatari care au abandonat peninsula. Eu le cer tatarilor din Crimeea sa ramana pe loc, mai cu seama ca noi tatarii stim cat de greu este ca apoi sa revii. Sunt insa oameni printre liderii tatarilor, cum sunt si eu, carora le este interzis sa se intoarca in Crimeea, dar altii au fost deportati. Exista si o alta categorie de localnici, care fiindca spun adevarul despre ce se intampla in Crimeea se afla in procese juridice complicate. Cum v-am spus rusii au abordat relatia cu tatarii in mai multe feluri, la inceput au incercat sa ne cumpere, inclusiv cu salarii mai mari; intr-o a doua etapa ne-au atras atentia ca vom avea probleme daca nu vom sustine …
Interviu cu Refat Ciubarov, liderul tatarilor din Crimeea: Avem nevoie de un bastion echipat cu sprijinul NATO
