Autoritatile romane au complicat si mai mult procesul de accesare a fondurilor europene de frica sa nu greseasca, iar auditul de la Bruxelles sa descopere acest lucru -, este de parere Markku Markkula, presedintele Comitetului European al Regiunilor, organ consultativ reprezentand autoritatile locale si regionale din Europa.?Astfel, s-a ajuns la o rata scazuta de absorbtie. De aceea, este nevoie de o simplificare la nivel european a procedurilor mult prea birocratice si de o flexibilizare a acestora, important fiind impactul proiectelor finantate.
Pe de alta parte, valul de migratie va schimba intreaga economie si arhitectura europeana. Prezent la Bucuresti, unde s-a intalnit cu premierul Dacian Ciolos si cu alti oficiali romani si a participat la Adunarea Generala a Asociatiei Comunelor din Romania, Markku Markkula a acordat un interviu ziarului „Romania libera” in care arata care au fost greselile in ceea ce priveste mecanismul de alocare si absorbtie a fondurilor UE, ce lectii avem de invatat si cum nivelul ridicat al coruptiei te poate impinge pe ultimul loc in Europa atunci cand este vorba despre saracie.
Partea de nord-est a Romaniei este cea mai saraca regiune a UE, dar Bucurestiul depaseste media europeana. Cum putem micsora aceasta discrepanta intre doua zone diferite ale aceleiasi tari? Ce pot face partenerii locali?
Markku Markkula: Colaborarea reprezinta cheia, si nu doar in cazul regiunii NE a Romaniei, ci in general. Fiindca orice regiu?ne poate fi un pionier si trebuie sa incerce sa faca ceva nou. Pe plan local oamenii trebuie sa vada oportunitatile. Cei care au interese comune trebuie sa fie pusi in contact. Aici intervine politica de coeziune. Trebuie sa vedem care sunt nevoile reale ale comunitatilor locale si sa colaboram. Nu stati izolati intr-un turn de fildes, doar in zona voastra. Utilizati resursele de care dispuneti. Cresteti capacitatea administrativa, folositi, pe plan local, profesionalismul oamenilor, apelati inclusiv la cei care iau decizii politice. Invatati sa fiti inovativi si, mai ales, invatati de la altii! Sunt fonduri consistente la nivel european pentru cresterea capacitatii si a inovarii pe plan local.
Coruptia poate fi unul dintre motivele pentru care in Romania coexista cea mai saraca regiune a UE si Bucurestiul, oras ce depaseste media europeana?
M.M.: Cu siguranta. Fiindca aveti o istorie. De aceea trebuie sa luptam impotriva oricarei tentative de coruptie. Iar cetatenii trebuie incurajati sa reactioneze atunci cand nu sunt tratati in mod egal.
Care au fost propunerile Comitetului European al Regiunilor in ceea ce priveste modul in care a fost construit actualul cadru financiar al UE?
M.M.: In acest moment procesul este in derulare. La sfarsitul anului, am avut o prima mare dezbatere pe aceasta tema. O intrebare importanta este cea legata de valoarea europeana adaugata. De ce sa nu facem totul pe plan local? Recomandarile noastre au fost ca avem nevoie de politica de coeziune si ca trebuie sa incurajam proiectele la nivel regional, in special cele inovative, utilizand cele mai bune practici intalnite la nivel european, alocand mai multe fonduri pentru aceasta. Insa trebuie sa identificam de unde putem lua diferenta de bani. De la agricultura? Este o mare dezbatere pentru a gasi sursa de finantare.
Ce greseli au fost facute in trecut in ceea ce priveste mecanismul de alocare si absorbtie a fondurilor UE? Ce lectii sunt de invatat pentru Romania?
M.M.: Procedurile au fost foarte complicate. In primul rand au fost complicate de birocratia europeana. Apoi, autoritatile nationale au complicat-o si mai mult. Teama ca ar putea sa greseasca, iar auditul de la Bruxelles sa constate astfel de greseli a determinat functionarii de la nivel national sa complice si mai mult mecanismul de absorbtie a fondurilor europene. Nu vorbesc doar despre Romania. Acest lucru s-a intamplat si in alte tari membre ale UE. Sfatul nostru este sa nu utilizati banii asa cum credeti voi ca este mai bine. Mesajul nostru este – simplificati! O alta recomandare – uitati-va la impact. Trebuie ca procedurile de accesare a banilor europeni sa fie mai flexibile, atunci cand cerintele de baza sunt indeplinite, cu conditia ca punerea in practica a proiectului sa aiba impactul prevazut. Pe de alta parte, de la conturarea proiectului si a planurilor pana la inceperea implementarii acestora trec un an si jumate- doi ani. Apoi mai sunt necesari alti trei ani pana la implementare, timp in care lucrurile evolueaza, iar situatia se schimba. De aceea este nevoie de flexibilitate, importante fiind impactul proiectului respectiv si rezultatele obtinute. Recent, Curtea Europeana de Conturi a declarat ca povara administrativa pe care o presupune cheltuirea fondurilor europene este o cauza majora a erorilor in domeniul achizitiilor publice. Pe de alta parte, consideram ca proiectele finantate din fonduri structurale sunt verificate de prea multe ori de catre autoritatile de audit, la diferite niveluri. Acest lucru creeaza si mai multa birocratie, fara a asigura imbunatatirea calitatii. Autoritatile de audit trebuie sa colaboreze mai strans, sa se bazeze pe concluziile la care ajung separat si sa nu mai multiplice nejustificat auditul.
Cred ca aveti numeroase exemple amuzante despre cum s-au utilizat fondurile europene pe plan local tinandu-se cont doar de proceduri, nu si de rezultate. Unul dintre exemplele de proasta practica date de Comisia Europeana este cel al unui satuc situat pe o insula din Mediterana unde locuiesc doar varstnici, dar s-a construit o scoala din fonduri UE. Scopul era doar de a cheltui banii respectivi.
M.M.:?Da, asa este. In urma cu 20 de ani, in Finlanda, in derularea unui proiect, autoritatile se uitau doar la cate cesti de cafea ?s-au consumat, nu si la rezultate. Aceasta iti da imaginea terifianta asupra modului in care functioneaza sistemul. Legislatia europeana trebuie sa fie simplificata si imbunatatita pentru a satisface nevoile reale ale comunitatilor. A avea reguli simple inseamna si utilizarea fondurilor structurale intr-un mod mai eficient la nivel local si regional. Romania a fost lenta in procesul de absorbtie a fondurilor comunitare si pentru ca fiecare hartie a fost analizata pe toate partile. Mi s-a spus ca rata de absorbtie pe vechiul cadru financiar ar putea ajunge la 75-80%. Insa exista dificultati in cresterea absorbtiei. Unele din solutii ar putea fi imbunatatirea capacitatii administrative, o mai buna pregatire a proiectelor mari de infrastructura, a respectarii regulilor in derularea procesului de achizitie publica si evitarea schimbarii frecvente a legislatiei. Si, nu in ultimul rand, lupta impotriva coruptiei. De mentionat ca, pentru 2014-2020, Romania va beneficia de 30,8 miliarde de euro din fondurile structurale, adica circa 1.500 de euro pentru fiecare cetatean.
Care este opinia dvs. in ceea ce priveste Planul Juncker si …
INTERVIU. Presedintele Comitetului European al Regiunilor: Coruptia, motivul pentru care in Romania exista cea mai saraca regiune a Europei
