Ministrul Jus?titiei, Raluca Pruna, a explicat, intr-un interviu pentru „Romania liberaa”, care sunt prioritatile mandatului?sau. Demnitarul vrea un sistem de informatizare a instantelor pentru toata tara si a precizat ca va continua investitiile in infrastructura. Raluca Pruna nu doreste sa faca speculatii cu privire la mandatele procurorului-sef al DNA si procurorului general, dar afirma ca are obligatia morala de a merge personal in tara, sa-i incurajeze pe cei integri sa-si depuna candidatura pentru astfel de functii. Intrebata?daca ar alege sa-si dea doctoratul cu un politician, ministrul Justitiei a raspuns ca magistratul poate face un doctorat absolut oriunde, in orice scoala doctorala, iar?autocenzura pe considerente morale tine de constiinta fiecarui magistrat.
Ce proiecte veti prelua din mandatul fostului ministru? Veti extinde in toata tara micul proiect de la Curtea de Apel Cluj, care si-a implementat singura un sistem informatic foarte bun?
Raluca Pruna: Inteleg sa preiau din mandatul predecesorului meu tot ceea ce consider, dupa ce voi face personal o analiza ca sa discern ce este necesar pentru sistemul de justitie. Maine (azi – n.r.) plecam la Cluj ca sa discut cu interlocutorii de acolo. Vrem sa preluam acest sistem informatic, care a fost dezvoltat gratuit si inteleg ca il pot oferi gratuit intregului sistem judiciar. Nu mai este nevoie de bugetare pentru el. In ce priveste proiectele de infrastructura judiciara, sunt numeroase santiere in lucru, de refacere a unor instante care sunt din punct de vedere locativ intr-o situatie dificila si evident ca si acolo voi continua sa sustin aceste proiecte, fara sa le pun in discutie, pentru ca realitatea este ca multe instante din Romania functioneaza in sedii improprii.
La inceputul anului a fost anuntata o colaborare intre Ministerul Justitiei si Ministerul Dezvoltarii pentru un proiect de investitii in sediile instantelor.
R.P.: Sunt lucruri distincte. Exista un program prin care se reabiliteaza 25 de instante si exista un program mai amplu, initiat de predecesorul meu, impreuna cu Ministerul Dezvoltarii si cu Banca Mondiala, ce este interesata sa finanteze cu fonduri rambursabile, Cartierul de Justitie, in Bucuresti, care va raspunde unei nevoi reale a instantelor de aici.? Am avut o prima intalnire cu cei de la Banca Mondiala, nu exclud acest proiect, insa doresc sa vad toate detaliile. Proiectul nu va fi finalizat, daca totul va merge bine, mai devreme de cinci ani.
La un moment dat s-a vehiculat ca terenul pentru Cartierul de Justitie va fi cel de langa Biblioteca Nationala. Este adevarat?
R.P.: Da, acela este terenul, dar as dori, pentru moment, sa nu dau mai multe detalii, pentru ca, repet, sunt in curs de analiza.? Si in Bucuresti, ca in restul tarii, instantele trebuie sa fie in mijlocul orasului, nu le poti duce la periferie.? Dau ca exemplu, fara nicio placere, instanta din Buzau. S-a intamplat sub mandatul meu, dar lucrurile demarasera mai devreme. Functioneaza intr-un Carrefour, intr-un mall. Asa ceva este din doua puncte de vedere inacceptabil: o data ca este intr-un mall, nicio institutie a statului nu poate functiona intr-un mall. Aceste institutii vin cu autoritate si daca vrem ca cetateanul sa inteleaga care este autoritatea statului, sigur ca nu putem pune intr-un shopping mall o instanta. Plus, aceasta instanta este la iesirea din oras, iar eu cred instantele nu pot functiona la iesirea din oras.
Veti muta aceasta instanta?
R.P.: Nu stiu daca voi reusi, intr-un an de mandat, sa mut inapoi in oras aceasta instanta, dar o dau ca pe un exemplu care ma nemultumeste profund. Nu am avut ce sa fac, s-a lansat la o saptamana dupa ce am preluat mandatul.
Fostul ministru al Justitiei a marsat pe strategia de inchiriere de sedii pentru instante.
R.P.: Cand sunt instante in conditii improprii, da, trebuie sa avem curajul sa spunem ca e nevoie sa luam masuri rapide si banuiesc ca din acest motiv, pentru a rezolva niste nevoi urgente,?s-au facut anumite optiuni. Eu nu inteleg sa fac aceste optiuni, dar inteleg sa gasesc o solutie, pentru ca nu putem lasa instantele inca zece ani sa functioneze in astfel de cladiri. Inalta Curte, de exemplu, functioneaza intr-un sediu absolut impropriu, care este sub demnitatea unei Curti supreme dintr-un stat membru european.
De curand a fost adoptata legea privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Bunurile Indisponibilizate. Cand va fi functionala aceasta?
R.P.: Legea s-a adoptat pe 11 noiembrie si prima parte a anului viitor va fi dedicata gasirii unui sediu, adoptarii de proceduri pentru a angaja personalul agentiei. Deci in cursul primului semestru al anului viitor. O sa facem un anunt public pentru angajarea directorului. Aceasta este o prioritate a mandatului meu.
In privinta deja celebrilor scriitori din puscarii, am dedus, in urma demersurilor mele jurnalistice, ca nu exista filtre care sa controleze acele lucrari stiintifice pe care ei le scriu. Doriti sa modificati legislatia, sa eliminati complet posibilitatea de a scrie in perioada detentiei sau sa introduceti filtre mai puternice?
R.P.: Prevederea cu scrierea de carti stiintifice exista de multa vreme in legislatie. Remarc faptul ca, in ultimii ani, din motive evidente, s-a intensificat aceasta activitate. Avem dintr-odata persoane care scriu foarte mult. Este un record absolut. Sunt oameni care sunt in mediul academic si care se chinuie, uneori un an, ca sa poata scrie un articol cu caracter stiintific in domeniul lor de activitate. Am cerut la Admnistratia Nationala a Penitenciarelor o lista cu lucrarile elaborate si constat, numai dupa titlu, ca multe – e numai o impresie – intr-un lume asezata, nu ar putea fi calificate drept lucrari stiintifice.? Ai un autor care scrie sase carti intr-un an. Asa ceva este exceptional, dar nu este exclus.? Ca principiu, am spus ca mi se pare o chestiune de discriminare. Nu inteleg de ce in executarea unei pedepse este o dovada mai mare de indreptare sa scrii o carte decat activitatea de a picta sau de a sculpta.? Ca ministru, trebuie sa fiu o persoana realista. Pentru a elimina aceasta masura pe care eu o gasesc discriminatorie, ar trebui sa intru la lege, sa modific legea. Nu cred ca este realist acest lucru si de aceea am inteles sa preiau o initiativa de modificare a regulamentului legii executarii pedepselor care instituie un filtru al unei comisii stiintifice care sa ateste caracterul stiintific al lucrarilor si care trebuia sa fie adoptata inca din anul 2013.? Primul pas ar fi sa adoptam un regulament, iar apoi, sigur, sper ca pe durata mandatului meu sa pot convinge ca este nevoie de o modificare a legii, pe care sa o fac cu toate normele in vigoare. Sa fac o dezbatere publica si sa pun pe masa Guvernului un proiect, probabil la sfarsitul mandatului meu, lasandu-i parlamentului viitor, care o sa aiba legitimitate sa adopte astfel de legi, oportunitatea sa decida daca este bine sau nu sa adopte o asemenea lege.
La anul vor expira mandatele pentru seful DNA si procurorul general. Luati in calcul si o prelungire a acestora?
R.P.: Ar fi neserios din partea mea sa ma lansez in speculatii cu privire la prelungirea sau nu a unor mandate. Sigur, ca principiu, am spus ca legea da posibilitatea reinvestirii unei persoane, insa iarasi cred ca societatea romaneasca este, la acest moment, destul de antagonica si cred ca o procedura – vorbesc ca principiu – de reinvestire a unei persoane care a facut dovada unei bune administrari, dovada de integritate si profesionalism, ar expune acea persoana criticii unei parti din societate.? Eu inteleg din motive de transparenta sa fac publice criteriile de profesionalism, integritate, performanta, astfel incat sa fiu impacata cu propunerile pe care le pun pe masa CSM-ului si, finalmente, pe masa presedintelui. Nu voi face o procedura complicata, pentru ca la aceste functii de conducere in parchete nu vorbim de concursuri.? Am obligatia morala, si am sa fac asta, sa merg personal in tara, la curtile de apel si la parchetele de pe langa curtea de apel sa-i incurajez pe cei integri si foarte buni sa-si depuna candidatura.
Ministerul de Justitie are intarzieri in transpunerea directivelor UE, de pilda cea referitoare la exploatarea sexuala a copiilor si cea privind ordinul european de protectie.
R.P.: Da, este adevarat. Si, ca persoana care vine de la Buxelles, marturisesc ca nu am inteles de ce a trebuit sa ajungem intr-o faza extrem de avansata a procedurii. Suntem in situatia in care Romania a primit un aviz motivat, aceasta fiind ultima etapa procedurala, inainte de a se merge la Curte. Eu am mostenit aceste lucruri, inteleg sa recuperez intarzierile.
Codul deontologic al magistratilor, ma refer la nivel UE, recomanda acestora sa evite o relatie academica cu un politician activ? Un magistrat poate sa-si faca doctoratul cu un politician?
R.P.: Asta face …
INTERVIU. Raluca Pruna, ministrul Justitiei: Ar fi neserios sa ma lansez in speculatii cu privire la prelungirea mandatelor procurorilor sefi
