Fostul ambasador al Frantei la Bucuresti le recomanda investitorilor francezi sa vina in Romania, insa atrage atentia asupra faptului ca pot sa apara probleme cu resursele umane.
Fostul ambasador al Frantei in Romania, Philippe Gustin, s-a intors pentru a vizita tara de care s-a indragostit cu adevarat. Philippe Gustin a devenit un avocat al strangerii relatiilor dintre cele doua tari, despre care crede ca ar trebui sa aiba o relatie privilegiata.
Ati fost ambasadorul Republicii Franceze in Romania. De aceea, as dori sa va intreb cum vi s-a parut solidaritatea demonstrata de populatia Romaniei dupa atentatele teroriste din Franta.
Philippe Gustin: Natural, a fost foarte miscator sa vad ceea ce s-a intamplat, atat dupa atentatele din 11 ianuarie si, mai apoi, si dupa cele din 13 noiembrie. Poporul roman este aproape de Franta, am vorbit din inima, s-a ingrijorat de durerea provocata francezilor care au fost loviti in inima Parisului, la Saint-Denis, de catre teroristi, care au provocat un rau enorm. Aceste manifestari de solidaritate se inscriu intr-o solidaritate globala, pe care am intalnit-o, pentru ca am avut norocul sa calatoresc, in fiecare saptamana, intr-o alta tara din aceasta zona, in Germania, Austria, in Europa Centrala si de Est. In toate locurile, in fata consulatelor, in fata Institutelor Franceze, in fata ambasadelor au avut loc manifestari de simpatie. Si cred ca aceste manifestari de simpatie au avut loc aici pentru ca, pentru Franta, Romania este o prietena foarte draga, dar si pentru ca stiu ca fiecare roman, fiecare german, fiecare austriac care au manifestat sunt cu adevarat ingrijorati. Nu este vorba doar de francezii care au fost ucisi, ci de victimele terorismului in sens general; cred ca fiecare a reusit sa se identifice cu victimele si a vrut sa demonstreze, prin faptul ca a venit sa depuna o floare, sa aprinda o lumanare, ca simte intreaga compasiune fata de ceea ce s-a petrecut la Paris.
Insa, in acest caz, romanii au demonstrat o simpatie specia?la fata de Franta, pentru ca exista o istorie comuna; Franta a ajutat Romania de-a lungul istoriei, deci exista sentimente foarte profunde. In acest context, vreau sa va intreb: cum vedeti dumneavoastra viitorul comun al Frantei si al Romaniei in NATO, in Uniunea Europeana si in calitate de aliati traditionali?
P.G.: Eu am petrecut mult timp aici. Vreme de doi ani si jumatate am fost ambasador aici, de aceea pot sa spun ca Romania este aliatul cel mai pretios al Frantei in aceasta regiune a Europei. Ati amintit dumneavoastra de faptul ca exista motive istorice pentru aceasta: Franta a fost la originea crearii Romaniei, cu Napoleon al III-lea, a fost, de asemenea, la originea crearii Romaniei Mari, dupa Primul Razboi Mondial, si a fost, din nou, alaturi de Romania dupa 1989. Franta a fost prima care a ajutat, iar interventia franceza s-a facut simtita in fiecare sat din Romania, in cadrul operatiunii Salvati Satele Romanesti. Asadar, de fiecare data, Franta a fost in proximitatea istorica, culturala, lingvistica a Romaniei. Ati vorbit de NATO, de Uniunea Europeana, insa putem vorbi, de asemenea, de Organizatia Francofoniei. Iata, aceasta unitate de actiune dintre Franta si Romania se perpetueaza, iar fiecare dintre etapele la care m-am referit a fost o etapa importanta, istorica, ce a contribuit la construirea acestei relatii, iar acum cred ca ne aflam intr-o noua astfel de etapa. Am omis sa spun ca, in mod natural, Franta a fost un fervent sustinator al intrarii Romaniei in Uniunea Europeana, iar azi as vrea sa spun ca, fara sprijinul Frantei, Romania nu ar fi intrat atat de repede in Uniunea Europeana. Franta a insistat foarte mult in acest sens! Acesta este un lucru pe care nu trebuie sa il regretam in nici un caz, de aceea, viitorul nostru, ca sa ma refer la intrebarea pe care mi-ati adresat-o, este creat in cadrul unor institutii mai largi – Uniunea Europeana, NATO, Francofonia – dar nu trebuie deloc sa uitam de relatiile bilaterale pe care le avem! Putem sa apartinem impreuna unor spatii mai largi, dar trebuie intotdeauna sa subliniem, sa cultivam aceasta relatie privilegiata care exista intre Franta si Romania. Este foarte important sa nu lasam ca aceasta relatie sa devina una banala. Si asta pentru ca este o relatie foarte puternica, ce s-a construit pe firul timpului, de-a lungul istoriei celor doua tari, ce are baze si momente foarte puternice.
Putem spune ca toti prim-ministrii romani de dupa caderea comunismului au fost francofoni, poate si francofili. Si actualul nostru premier, Dacian Ciolos, a fost educat in Frantaa??
P.G.: Da, are o sotie frantuzoaica, poate ca are si un pasaport franceza?? Iata, din nou, exista o apropiere foarte puternica de Franta. Trebuie sa ne amintim ca, atunci cand era comisar european, unul dintre prim-ministrii romani – nu imi amintesc numele lui (n.r. – Victor Ponta) – mi-a spus ca, da, ma intreb daca el (n.r. – Dacian Ciolos) este cu adevarat roman sau apara interesele Franteia?? Dar este bine, cred ca este o sansa pentru Romania sa aiba personalitati politice care, la randul lor, au avut posibilitatea, precum cei din generatia lui Dacian Ciolos, sa traiasca o mica parte din viata in strainatate, sa studieze peste granita, sa vada alte lucruri. Cred ca toate acestea sunt bune pentru Romania si pentru relatiile franco-romane.
De-a lungul secolelor, in Romania, limba franceza a fost privita drept limba culturii. Insa in prezent are statutul unei limbi a cooperarii stiintifice, a economiei, iar din acest punct de vedere as vrea sa va intreb cum vedeti evolutia cooperarii economice dintre cele doua tari…
P.G.: Cred ca trebuie sa plecam de la fapte indiscutabile. Exista, azi, in Romania, aproape 7.000 de intreprinderi cu capital francez. Exista, mai ales, 38 de intreprinderi dintre cele 40 cele mai mari societati franceze cotate la Bursa din Paris, cele mai mari 40 de intreprinderi franceze, care sunt prezente in Romania. Aceasta prezenta franceza a generat – nu mai stiu cifrele actuale, dar cand am parasit Romania, anul trecut – estimez ca a generat aproximativ 100.000 de locuri de munca. Deci este o prezenta extrem de importanta. Conteaza, de asemenea, marimea acestor intreprinderi.
O intreprindere precum Dacia nu mai poate fi considerata azi doar o simpla companie cu capital francez,?Renault, ci a devenit o intreprindere romaneasca, exportatoare, care are propria sa viata ca intreprindere, care se extinde si se dezvolta si in alte tari – ma gandesc in mod particular la Maroc, azi, iar maine poate si in alte zone ale lumii. Am reusit impreuna, Franta si Romania, in acest domeniu economic sa cream entitati care sunt recunoscute si care sunt extrem de puternice si care participa, intr-o maniera foarte importanta, la imbogatirea si dezvoltarea Romaniei, fara sa saraceasca in vreun fel Franta. Deci ofer intotdeauna exemplul Renault si Dacia. Daca Renault n-ar fi avut Dacia, in fazele dificile, acest grup ar fi fost intr-o situatie extrem de delicata. Aceasta complementaritate este foarte importanta azi si cred ca in viitor trebuie sa continuam acest parteneriat economic, poate intr-o forma putin modificata, pentru ca el a fost construit pe faptul ca Romania are doua atu-uri principale. Primul este faptul ca Romania este o mare tara industriala, cu o mare cultura industriala, cu un savoir-faire, cu competente industriale, pentru ca sunt oameni care stiu cum este sa lucrezi in industrie. Si in al doilea rand, Romania este o tara care are un cost al productiei, in special …