de Sorina Ionasc Publicat la: 13.04.2015 17:39 Ultima actualizare: 13.04.2015 17:55
Legile electorale, finantarea partidelor, votul prin corespondenta si imunitatea parlamentarilor – sunt doar cateva dintre proiectele ramase in stand-by in Parlament, asta desi deputatii si senatorii ar trebui sa le rezolve pana in iunie, asa cum au convenit in prima runda de consultari cu presedintele Klaus Iohannis. De altfel, seful statului i-a chemat, din nou, pe reprezentantii partidelor la Cotroceni, pentru a analiza stadiul prioritatilor legislative, dupa ce la bilantul primelor 100 de zile de mandat a sustinut ca principala sa nemultumire este legata tocmai de ceea ce se intampla in Parlament. Intalnirea ar urm sa aiba loc saptamana viitoare, potrivit unor surse politice, citate de Mediafax.
La trei luni de la ultima discutie la Cotroceni, Klaus Iohannis cheama din nou partidele la consultari. „Dupa sarbatorile de Pasti, voi relua consultarile cu partidele politice si vom evalua cat s-a realizat din calendarul actiunilor stabilite la inceputul sesiunii parlamentare”, a scris Iohannis, pe Facebook.
Agenda discutiilor ramane aceeasi ca in ianuarie, prioritatile convenite atunci figurand inca pe? „to do list”-ul parlamentului. Mai mult, dincolo de legile electorale si finantarea partidelor, senatorii si deputatii si-au protejat cu grija imunitatea, cererile justitiei de incepere a urmaririi penale a lui Varujan Vosganian si a lui Laszlo Borbely, precum si cea de arestare a lui Dan Sova, fiind respinse. „Cea mai mare nemultumire a mea in aceasta perioada si, trebuie sa recunoastem, cea mai mare restanta ramane modul in care Parlamentul continua sa trateze cererile Justitie, dar si faptul ca promisiunea de a face mai transparente si mai simple procedurile care privesc incuviintarea cererile Justitiei nu a fost onorata inca de partide”, a sustinut Iohannis, la 100 de zile de la preluarea mandatului de presedinte.
In privinta celorlalte proiecte condiderate prioritare, si acestea au ramas intr-un stadiu incert, fiind greu de spus daca termenul asumat, iunie acest an, va putea fi respectat. Gandul va prezinta stadiul in care acestea sunt in acest moment.
Votul prin corespondenta, in stand-by
Despre votul prin corespondenta sau cel electronic s-a vorbit extrem de mult, mai ales dupa alegerile prezidentiale din noiembrie 2014. Toate partidele au cazut de acord ca este nevoie de o lege care sa prevada posibilitatea romanilor din diaspora de a-si exercita votul de la distanta, insa pana in acest moment nu s-a concretizat nimic. PNL a initiat un nou proiect de lege privind votul prin corespondenta, pe care l-a finalizat pe 19 februarie. De asemenea, PMP a depus si el un proiect similar.
Pe 20 martie, premierul Victor Ponta spunea ca proiectul liberalilor, care prevede ca persoanele din diaspora sa se inregistreze pe liste electorale, pentru vot electronic, este corecta si de bun-simt, dar trebuie explicat ce inseamna aceasta, deoarece este posibil ca foarte multi cetateni sa nu vrea sa se inscrie, neavand documente in regula.
Cu toate acestea, in Parlament inca nu a inceput dezbaterea pe aceasta initiativa sau pe oricare alta care sa aiba acelasi obiect.
Unde s-a blocat legea finantarii partidelor politice
Legea finantarii partidelor a fost actul normativ cel mai rapis adoptat, dar nu a avut un final tocmai fericit.? Presedintele Klaus Iohannis a refuzat sa-l promulge, trimitandu-l in Parlament pentru reexaminare. Seful statului a avut obiectii in privinta prevederilor legate de posibilitatea partidelor de a face imprumuturi, la capitolul donatii, reclamand totodata ca legea nu a beneficiat de dezbatere in amble camere.?
„Obiectivul de a aduce mai multa transparenta si integritate in finantarea partidelor si a campaniilor electorale, convenit in cadrul consultarilor cu Presedintele Romaniei, nu poate fi atins in absenta unei dezbateri reale si a unor prevederi clare si riguroase care sa nu lase loc suspiciunilor, interpretarilor sau sa duca la efecte contrare celor scontate (…) Prin cererea de reexaminare, Presedintele Romaniei solicita clarificarea normelor care privesc imprumuturile acordate partidelor de persoane fizice si juridice, donatiile, controlul finantarii, precum si clarificarea unor prevederi susceptibile a incalca principiul pluralismului politic”, se arata in cererea de reexaminare.
„Eterna” revizuire a Constitutiei?
Dupa mai bine de un an de stagnare, pe fondul ruperii USL si a alegerilor europarlamentare si prezidentiale, procedura de revizuire a Constitutiei a fost reluata in aceasta legislatura. Cu pasi mici, am putea spune, avand in vedere ca membrii comisiei inca nu s-au apucat de dezbateri propriu-zise pe fond.
Comisia speciala pentru revizuirea legii fundamentale a intrat in stand-by pe 17 martie, cand au avut ultima sedinta si cand au stabilit ca pana pe 15 aprilie, a”cel mult 22 aprilie”, sa fie depuse amendamentele la textul Constitutiei, urmand ca abia dupa 1 mai sa reinceapa dezbaterile concrete pe textul legii fundamentale.
Unul dintre subiectele fierbinti care vor intra pe ordinea de zi a negocierilor dintre partide si Klaus Iohannis este si eliminarea imunitatii parlamentare din legea fundamentala. Pana acum, parerile membrilor comisiei sunt impartite. In timp ce unii sustin ca ar fi de dorit o restrangere a imunitatii alesilor, in sensul in care parlamentarii nu ar trebui sa mai voteze atunci cand procurorii anticoruptie solicita incuviintarea retinerii si arestarii unui membru al Legislativului, alti alesi vor o „o minima protectie”, dupa cum a relatat gandul.
De altfel, si sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, s-a exprimat in favoarea eliminarii imunitatii parlamentare. Iar in timpul campaniei electorale, chiar si Klaus Iohannis vorbea …
