de Alina Matis, Sorina Ionasc Publicat la: 06.01.2015 21:00 Ultima actualizare: 06.01.2015 21:54
Purtatorul de cuvant al CE, Margaritas Schinas, a declarat pentru Gandul ca presedintele roman Klaus Iohannis si noul presedinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, vor discuta despre MCV saptamana viitoare, la Bruxelles. Declaratiile presedintelui Iohannis, de la sedinta CSM de marti, despre nevoia ca „obiectivul major al sistemului judiciar” sa fie ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) este o dovada ca „obsesia presedintelui Basescu de a scapa de MCV” s-a perpetuat si in noua conducere de la Palatul Cotroceni, a comentat pentru Gandul Cristian Ghinea, directorul Centrului Roman pentru Politici Europene (CRPE). „Presedintele Iohannis a fost prost sfatuit si preia acelasi cadru mental prost al presedintelui Basescu”, a criticat Ghinea, care a contribuit la mai multe analize si cercetari cu privire la rolul MCV pentru consolidarea luptei anticoruptie in Romania. Gandul va prezinta, in continuare, o analiza a acestui instrument impus de UE Romaniei si Bulgariei pentru a putea adera, in 2007, la spatiul comunitar, precum si principalele reactii la declaratiile presedintelui Iohannis pe acest subiect.
Aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana in 2007 s-a facut fara ca cele doua tari sa fi intrunit toate conditiile necesare (spre exemplu: lupta anticoruptie, in cazul Romaniei; combaterea crimei organizate, in cazul Bulgariei). Acesta a fost motivul pentru care, in loc sa amane extinderea UE, statele membre au creat un nou instrument, un mecanism post-aderare pentru Romania si Bulgaria.
Concret, Comisia Europeana a creat acest Mecanism de cooperare si verificare prin Decizia 2006/928CE din 13 decembrie 2006, tocmai pentru a accelera progresele celor doua tari in domeniile vizate.
Asa a aparut Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), cel despre care presedintele Klaus Iohannis a declarat, marti, in fata membrilor CSM, ca trebuie sa scapam. In pofida luptelor politice purtate in jurul acestui instrument de-a lungul anilor, este incontestabila contributia sa la reformele din Romania si Bulgaria, spun expertii si membrii sistemului judiciar. Asa se face ca declaratiile presedintelui Iohannis au atras imediat critici din partea celor care considera ca progresele inregistrate in ultima perioada in Romania la capitolul anticoruptie se datoreaza si MCV, iar reformele nu sunt nicidecum ireversibile.
„Presedintele Klaus Iohannis a fost prost sfatuit”
„Presedintele Klaus Iohannis a fost prost sfatuit si preia acelasi cadru mental al presedintelui Traian Basescu”, a declarat, pentru gandul, Cristian Ghinea, presedintele Centrului Roman pentru Politici Europene, think-tank romanesc care a analizat in repetate randuri impactul MCV in Romania. Sustinator al rolului acestui instrument in crearea sau consolidarea unor institutii precum ANI si DNA, Ghinea catalogheaza declaratiile lui Klaus Iohannis despre ridicarea MCV drept „foarte proaste”.
Principala problema, spune el, este ca scaparea de MCV continua sa fie, pentru autoritatile de la Bucuresti, un obiectiv in sine. Scopul trebuie, insa, sa fie sa ne asiguram ca am indeplinit obiectivele pe care ne-am angajat ca le vom atinge.
„Este aceeasi obsesie pe care a facut-o si Traian Basescu, de a scapa de MCV. Si presedintele Basescu avea aceasta obsesie si in 2012 (in timpul celei de-a doua suspendari, n.red.) i-a parut rau ca a avut-o”, a comentat Ghinea, care, la scurt timp dupa alegerile prezidentiale, lansa, in prezenta lui Klaus Iohannis, Indexul Sustenabilitatii DNA. Indexul este o cercetare care argumenteaza inclusiv ca MCV este un instrument foarte important pentru DNA si ca Romania a beneficiat considerabil de pe urma lui.
„Daca ii intrebi pe cei care vor asta ce motiv au, spun ca afecteaza prestigiul tarii. Cred ca ar trebui sa ne preocupe mai multe ce se intampla cu tara decat prestigiul ei”, ne-a mai spus Cristian Ghinea.
Tot despre „obsesia” ridicarii MCV a vorbit si Monica Macovei: „Reamintesc ca DNA exista si lucreaza astazi tocmai datorita MCV, pentru ca obsesia majoritatii clasei politice este de ani de zile eliminarea DNA. MCV exista pentru ca Parlamentul si politicienii nu au vointa politica de a lupta cu coruptia, amana sau blocheaza ridicarea imunitatii sau incearca gratierea colegilor de dupa gratii”, a declarat Macovei, pe Facebook.
Livia Stanciu: „Inca se impune mentinerea MCV. Sunt multe obiective care nu sunt finalizate”
Si presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, a vorbit, dupa sedinta la care a participat si Klaus Iohannis, despre importanta mentinerii MCV. „Din punctul meu de vedere, inca se impune mentinerea Mecanismului de Cooperare si Verificare, pentru ca inca sunt multe obiective care nu sunt finalizate. Sigur ca tindem, si sub acest aspect sunt de acord cu ceea ce a spus presedintele statului, ca tindem pentru ridicarea acestui mecanism, dar el inca se impune a fi mentinut, pentru ca toate obiectivele sunt stabilite si au fost stabilite de comun acord, pentru ca eu il socotesc in principal si l-am socotit mecanism de cooperare si subsidiar doar de verificare, iar reprezentantii Comisiei Europene, cel putin in ceea ce priveste activitatea instantelor, au demonstrat acest lucru, de aceea cred ca se impune a fi mentinut”, a spus presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), citata de Mediafax.
De altfel, ingrijorarea cu privire la declaratiile presedintelui Iohannis nu s-a nascut din afirmarea nevoii de a nu mai avea rapoarte pe Justitie, MCV nefiind oricum un instrument perpetuu. Criticii considera ingrijoratoare mai degraba graba sugerata de presedinte: „A venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca Romania sa fie evaluata cu obiectivitatea pe care o merita si sa se constate ca acele conditionalitati, sub rezerva indeplinirii carora am devenit stat membru, au fost indeplinite. Cred ca unul din obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie sa fie ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV)”, a declarat Iohannis, in fata membrilor CSM, adaugand ca, pentru indeplinirea acestui obiectiv, „toate institutiile din justitie dar si Parlamentul si puterea executiva trebuie sa isi dea concursul pentru ca atunci cand actualul CSM si actualul Parlament isi termina mandatele (2016, n.red.), sa poata bifa aceasta reusita”.
De precizat ca ideea ridicarii MCV nu este noua. Dincolo de declaratiile lui Traian Basescu pe acest subiect, propunerea a fost facuta si in 2012, si de Mihai Razvan Ungureanu, la acea vreme premier, actualmente consilier onorific al presedintelui Iohannis. A existat, in urma cu trei ani, o adevarata ofensiva diplomatica din partea Romaniei pe langa executivul european, pentru a se obtine ridicarea sau „regandirea MCV”. „Credem ca, in vara, in iulie, vom putea oferi toate argumentele tehnice necesare pentru a regandi MCV pe cu totul alte coordonate”, explica Ungureanu, in martie 2012. Vara lui 2012 nu l-a mai prins, insa, la Palatul Victoria pe Mihai Razvan Ungureanu.
In replica, ambasadorul Germaniei in Romania de la acea vreme, Andreas von Mettenheim, declara ca MCV-ul „trebuie sa ramana, pentru ca meritele lui sunt mai importante decat inconvenientele”. „Cei care cer renuntarea la MCV sunt tot mai multi in Romania. Desi am o anumita intelegere pentru argumentul ca Romania nu vrea sa fie supusa unei proceduri despre care considera ca ar trebui mai degraba aplicata altor state membre, cred cu tarie ca mecanismul trebuie mentinut. Meritele sale depasesc de departe inconvenientele. El este un instrument foarte valoros in stabilizarea eforturilor pentru reforma si fara indoiala ca este foarte util in mainile celor care cer reforma”, spunea fostul ambasador german.
Comisia Europeana, pentru Gandul: Iohannis si Juncker vor vorbi saptamana viitoare despre MCV
Contactat de gandul, Margaritas Schinas, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, a declarat ca executivul UE nu va avea un comentariu pe acest subiect pana saptamana viitoare, cand Klaus Iohannis se va intalni cu noul presedinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker. Cei doi lideri, ne-a confirmat oficialul european, vor discuta, si despre MCV.
De precizat ca si Juncker declara, intr-un interviu pentru Agerpres din mai 2014, cand inca era candidat la sefia CE, ca si-ar dori ridicarea MCV pana la sfarsitul mandatului sau de presedinte, in 2019. Deocamdata, Juncker a indicat ca pune pret pe acest instrument, dat fiind ca l-a pus pe Frans Timmermans, vicepresedinte CE si mana dreapta a luxemburghezului, sa gestioneze rapoartele pe Justitie pentru Romania si Bulgaria.
Si Bulgaria vrea sa scape de MCV
La randul lui, ministrul bulgar de Externe, Daniel Mitov, a cerut si el ridicarea MCV (rapoartele Romaniei si Bulgariei sunt cuplate). El a avut o intrevedere, in luna decembrie, cu ambasadorul roman la Sofia, Anton Pacuretu. Cu acea ocazie, Mitov a facut apel la colaborarea Romaniei si Bulgariei pentru a scapa de acest instrument si a face progrese in vederea aderarii la spatiul Schengen.
Desi atat Bulgaria, cat si Romania, au pus problema ridicarii MCV, la nivelul Comisiei Europene s-a discutat despre implementarea unui sistem asemanator pentru toate statele membre UE. Concret, inca din 2012, fostul comisar pe Justitie, Viviane Reding, a deschis acest subiect, propunand atunci, pentru prima data, ca un astfel de mecanism sa monitorizeze sistemul judiciar din cele 28 de state membre. In cazul in care ar exista derapaje, sanctiunile sa nu fie luate dintr-odata, ci in trei pasi.
Ultimul raport MCV al Comisiei Europene a fost publicat in ianuarie 2014, urmatorul fiind asteptat in ianuarie 2015.
O confuzie: Schengen si MCV
Trebuie spus ca, la nivel formal, aderarea la spatiul Schengen si rapoartele MCV sunt doua subiecte diferite. Ele au ajuns sa fie corelate in spatiul public dupa ce unele state membre care nu voiau Romania si Bulgaria in spatiul Schengen au facut aceasta conditionare informala a aderarii de rapoartele pe Justitie.
Pozitia oficiala a Comisiei Europene – si a actualei, dar si a Comisiei Barroso – este ca Romania a indeplinit conditiile pentru a accede in acest spatiu. In ciuda sprijinului majoritatii statelor membre, nu a existat, in toti acesti ani, unanimitatea necesara pentru a se face acest pas.
MCV, deci, nu este legat de Schengen, iar impresia care se creeaza in anumite declaratii politice ca, daca nu ar fi rapoartele pe justitie, am accede la spatiul Schengen, este una eronata.
De ce am ajuns sa avem MCV
Odata cu aderarea la Uniunea Europeana a Romaniei si Bulgariei, una dintre conditiile cu care cele doua state au ramas restante a fost, in mare, reforma sistemului judiciar. In acest sens, s-a convenit ca Romania si Bulgaria sa fie acceptate in UE, dar ca justitia si reformarea ei sa fie monitorizate, pe o perioada limitata, prin raportul Mecanismului de Cooperare si Verificare.
„Inainte de 2007, Comisia Europeana nu a recomandat o amanare a aderarii, dar a creat un nou mecanism post-aderare pentru Romania si Bulgaria, asa-numitul „mecanism pentru cooperare si verificare”. Acest mecanism …
