Klaus Iohannis respinge Legea Referendumului: “Voi sesiza CCR”

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat in 4 aprilie, in calitate de for decizional, cu 195 de voturi “pentru”, 71 de voturi “impotriva” si 6 abtineri, Legea referendumului, trimisa la reexaminare de catre presedinte Klaus Iohannis. Astfel, aceasta urmeaza sa ajunga din nou la presedinte pentru promulgare in forma initiala.
Potrivit textului legii, a”cetatenii sunt chemati sa isi exprime vointa prin vot in cadrul referendumului national cu privire la revizuirea Constitutiei in ultima duminica a perioadei de 30 de zile prevazuta in Constitutie, calculata de la data adoptarii de catre Parlament a proiectului legii constitutionale, Guvernul avand obligatia de a aduce la cunostinta publica, de indata, prin mijloace de comunicare in masa, textul acestuia si data referendumului”.
Liderul USR, Dan Barna, a anuntat ca formatiunea sa va ataca la Curtea Constitutionala aceasta lege.
Camera Deputatilor a mai adoptat proiectul legislativ la finalul lunii decembrie 2017, iar presedintele Klaus Iohannis a cerut pe 14 martie Parlamentului reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.
In cererea de reexaminare, presedintele aminteste ca, prin Decizia nr. 612/2017, Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea unor dispozitii din legea mentionata, stabilind existenta unui paralelism legislativ in textul adoptat initial, incalcarea rolului Curtii Constitutionale prin introducerea unui termen de doua zile in care Parlamentul putea transmite instantei constitutionale proiectul legii de revizuire a Constitutiei, si faptul ca data unui referendum de revizuire a Constitutiei trebuie stabilita prin lege, de catre Parlament. In urma reexaminarii dispozitiilor declarate neconstitutionale, Parlamentul a adoptat Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului in forma transmisa la promulgare. Sesizata cu o obiectie de neconstitutionalitate, prin Decizia nr. 47/2018 Curtea Constitutionala, a constatat ca legea mentionata este constitutionala in raport cu criticile formulate.
“In opinia noastra, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului cuprinde dispozitii ce se impun a fi reanalizate de catre Parlament”, se arata in document.
In exercitarea actului de legiferare, asa cum a retinut Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, legiuitorului ii revine obligatia ca, indiferent de domeniul in care isi exercita aceasta competenta constitutionala, sa dea dovada de o atentie sporita in respectarea principiului claritatii si previzibilitatii legii (Decizia nr. 405/2016). De principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat (Decizia nr. 447/2013). Curtea Constitutionala a mai aratat ca inconsecvente de natura terminologica, omisiuni sau contradictii cu insesi textele legii, apte sa creeze incertitudine sub aspectul operatiunilor juridice reglementate, genereaza o lipsa de coerenta, claritate si previzibilitate a normei legale, care este de natura sa infranga principiul securitatii juridice, sub aspectul componentei sale referitoare la claritatea si previzibilitatea legii (Decizia nr. 1/2014), explica seful statului.
Art. unic pct. 2 din legea transmisa la promulgare, respectiv art. 6 alin. (3) prevede: “Proiectul legii constitutionale, adoptat de catre fiecare Camera a Parlamentului sau de catre Camerele reunite in caz de divergenta conform art. 151 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, se trimite de indata Curtii Constitutionale, care procedeaza potrivit legii. Daca se constata ca initiativa legislativa de revizuire depaseste limitele revizuirii, aceasta se considera nefinalizata si se transmite Parlamentului, procedura urmand a fi reluata.”
Potrivit art. 151 alin. (1) din Constitutie,? proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere. Asadar, dupa adoptare, proiectul/propunerea de revizuire devine lege de revizuire. De aceea, utilizarea sintagmei “proiectul legii constitutionale” este improprie si neclara in ceea ce priveste etapa procedurala avuta in vedere. De asemenea, formularea “adoptat de fiecare Camera a Parlamentuluiˮ este una neclara deoarece permite interpretarea ca proiectul adoptat de fiecare Camera a Parlamentului ar trebui trimis Curtii Constitutionale. Astfel, s-ar putea intelege ca instanta constitutionala ar putea primi doua proiecte distincte si chiar in forme diferite, fiind nevoita sa se pronunte din oficiu de doua ori, asupra a doua texte potential diferite ale aceleiasi legi constitutionale, o data dupa ce proiectul de lege de revizuire a fost adoptat de o Camera si inca o data dupa ce proiectul de lege a fost adoptat de cea de a doua Camera.? Este pusa asadar in discutie respectarea principiului legalitatii stabilit la art. 1 alin. (5) din Constitutie in dimensiunea sa referitoare la calitatea legii. Pentru mai …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *