Politizarea Inspectiei Judiciare prin preluarea de catre Ministerul Justitiei, numirea procurorilor-sefi de catre CSM la propunerea ministrului Justitiei si infiintarea unei directii specializate pentru urmarirea penala a magistratilor sunt cele mai contestate masuri.?In plus, orice judecator sau procuror ar putea fi trimis la expertiza psihiatrica in fata unei comisii comune a ministerului Justitiei si Sanatatii.
Intoarcerea Inspectiei Judiciare (IJ) la Ministerul Justitiei se vrea facuta pentru ca aceasta insitutie sa fe pusa la discretia ministrului care decide numirea inspectorului-sef si a adjunctului.?
Normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie se aproba, la propunerea inspectorului-sef, prin regulament adoptat prin ordin al ministrului Justitiei.Practic, daca noile modificari ar fi aprobate, ministrul Justitiei poate sa decida pe cine sa ancheteze Inspectia Judiciara si chiar sa reglementeze modul de lucru al inspectorilor daca este nemultumit de acesta.
Evaluarea calitatii managementului IJ se face anual, potrivit proiectului, printr-un audit extern independent, finantat de Ministerul Justitiei. Evident, tot ministrul Justitiei poate revoca inspectorul-sef si adjunctul acestuia. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale IJ se asigura integral de la bugetul de stat, fondurile destinate IJ fiind evidentiate distinct in bugetul Ministerului Justitiei.
Inspectia Judiciara a luat o pozitie oficiala fata de aceste modificari, pe care le considera in contradictie cu necesitatea autonomiei institutionale. „Am spus-o si cu alte ocazii ca pentru realizarea eficienta a misiunii sale Inspectia Judiciara ar trebui sa se bucure de independenta fata de orice alta entitate.
Conducerea Inspectiei Judiciare atrage atentia asupra faptului ca simpla independenta operationala, pe care legea o prevede si in acest moment nu trebuie confundata cu autonomia institutionala, la care ministrul Justitiei a facut referire ca alternativa la trecerea Inspec-tiei Judiciare in cadrul Ministerului Justitiei. In acest context, proiectul de lege dat publicitatii ieri este in contradictie cu pozitiile noastre publice si cu necesitatea asigurarii autonomiei institutionale a Inspectiei Judiciare”, se arata intr-un comunicat al Inspectiei Judiciare.?
Presedintele Romaniei si CSM, marginalizati
Presedintele si vicepresedintii ICCJ sunt numiti de catre presedintele Romaniei la propunerea CSM, dar seful statului ar voie sa respinga doar o singura data, motivat, propunerea. Numirile vor fi pe patru ani, cu o singura posibilitate de reinvestire. La o eventuala ?a doua nominalizare, presedintele ar avea doar rol decorativ.
Procurorul-sef al Parchetului General, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorii-sefi de sectie ai Parchetului General , procurorul-sef al DNA, si procurorul-sef al DIICOT vor fi numiti de CSM la propunerea ministrului Justitiei. CSM are voie sa refuze propunerea doar o singura data, motivat.?
Procurorii participanti la selectie vor sustine in fata ministrului Justitiei un interviu in cadrul caruia prezinta proiectul privind exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere pentru care si-au depus candidatura. Ministrul va cantari si motivatia, conduita, integritatea si deontologia profesionala a procurorului, rezultate din documentatia depusa de catre acesta la dosarul de selectie. Revocarea se face de catre CSM, care se poate sesiza din oficiu sau la propunerea ministrului Justitiei. Cererea de revocare poate fi formulata si de adunarea generala a procurorilor respectivului parchet sau de procurorii-sefi.?
La fel ca si in cazul numirii presedintelui ICCJ, CSM nu ar mai avea cum sa respinga o a doua propunere venita din partea ministrului Justitiei, adica din partea politicului. ?Proiectul de lege mai prevede ca, in termen de sase luni de la intrarea in vigoare a legii, sa se reglementeze organizarea si functionarea, in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a unei directii specializate in efectuarea urmaririi penale pentru infractiunile savarsite de judecatori si procurori.?Ministerele Justitiei si …
