Miron Cozma primeste daune de 400 de ori mai mici decat a cerut

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au stabilit, ieri, ca Miron Cozma va primi cu titlu de daune morale o suma de patru sute de ori mai mica decat cea solicitata initial de „Luceafarul huilei” pentru zilele in care a fost tinut ilegal in arest. Judecatorii au respins cele trei apeluri declarate in cauza, mentinand decizia Tribunalului Bucuresti, care i-a acordat fostului lider al minerilor din Valea Jiului daune morale de 10.000 de euro pentru cele 178 de zile de arest, in loc de patru milioane cat solicitase acesta.

Hotararea a fost atacata cu apel de Miron Cozma, care a solicitat majorarea cuantumului daunelor morale, si de Parchet, care, alaturi de Ministerul Economiei, cerea respingerea actiunii formulate de fostul lider al minerilor. Adrian Roseti, avocatul lui Miron Cozma, a declarat pentru „Gardianul” ca va ataca prin recurs decizia magistratilor Curtii de Apel Bucuresti, deoarece, in opinia sa, cei 10.000 de euro sunt insuficienti pentru repararea prejudiciului suferit de clientul sau. „Principalul motiv pentru care vom face recurs este legat de faptul ca suma de 10.000 de euro nu reprezinta o reparatie concreta a prejudiciului suferit”, a spus avocatul fostului lider al minerilor din Valea Jiului. Perioada in care Miron Cozma a fost tinut ilegal in arest este cuprinsa in intervalul 17 decembrie 2004, cand a fost gratiat de fostul presedinte al Romaniei Ion Iliescu, si 14 iunie 2005, cand a fost eliberat. Avocatul sau a declarat pentru „Gardianul” ca va sesiza Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg pentru a lua in discutie cazul lui Miron Cozma.

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au luat in discutie la termenul din 15 februarie apelul declarat de Miron Cozma impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti. Avocatul fostului lider al minerilor din Valea Jiului a declarat in fata instantei de judecata ca hotararea Tribunalului Bucuresti prin care magistratii i-au acordat 10.000 de euro cu titlul de daune morale pentru perioada in care a fost tinut ilegal in arest nu este de natura a compensa „suferinta” familiei lui Miron Cozma. „Daunele acordate nu reprezinta nici pe departe o reparatie, consideram ca suma este ridicola”, a spus Adrian Roseti, avocatul fostului lider al minerilor din Valea Jiului. In schimb, partile adverse, Parchetul si Ministerul de Finante, au cerut micsorarea cuantumului daunelor morale acordate de Tribunalul Bucuresti, argumentand ca suferinta familiei lui Miron Cozma nu putea fi mai mare decat aceea cauzata de aflarea sentintei prin care acesta a fost condamnat la 16 ani de inchisoare.

Miron Cozma a declarat la iesirea din sala de judecata ca, pentru el, „multumirea cea mai mare” este ca se recunoaste faptul ca a facut puscarie nevinovat. El l-a indicat pe Ion Iliescu, fostul presedinte al Romaniei, ca fiind printre cei care ar trebui sa-i plateasca despagubirile, deoarece el se numara printre cei care, in opinia sa, l-au bagat la inchisoare. Cozma a declarat jurnalistilor prezenti ca Ion Iliescu i-ar fi revocat decretul de gratiere in urma unor presiuni. „Am informatii de la Bruxelles la ordinele cui s-au facut presiuni. Am auzit ca Iliescu ar fi fost amenintat cu inchisoarea ca sa semneze revocarea”, a declarat Miron Cozma, adaugand ca nu doreste sa dea alte detalii.

In fata magistratilor care au judecat fondul dosarului, Miron Cozma si-a sustinut cauza prin aceleasi argumente pe care le-a invocat si in fata judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti. In data de 16 aprilie 2007, cand dosarul a fost judecat pe fond, Miron Cozma a declarat la Tribunalul Bucuresti ca suma de 4 milioane de euro este „infima” in comparatie cu suferinta familiei sale si cu proiectele sale nefinalizate. El a povestit instantei ca avea de gand sa deschida in Valea Jiului „Banca Minerilor”. Cozma a spus ca vorbise cu ortacii in acest sens, propunandu-le sa contribuie la aceasta banca cu suma de 2 milioane. El a explicat instantei ca 51 la suta din actiuni urmau sa-i apartina lui, 4 la suta angajatilor bancii si restul de 45 la suta minerilor care ar fi cotizat. Astfel, minerii ar fi putut beneficia si de un fond privat de pensii in schimbul a 10 RON pe luna. Pentru a sublinia sumele mari si amploarea proiectului, Cozma a declarat ca doar Clubul „Valea Jiului” numara 70.000 de mineri care, daca ar fi cotizat, ar fi ridicat fondurile la suma de 100 de miliarde de lei vechi pe an, adica aproximativ 25 de milioane de dolari.

spot_img