Vechea Romanie. Pana in 2004, in Parlamentul dominat de PDSR?(vechea denumire a PSD), nu exista conceptul de ridicare a imunitatii parlamentare ?pentru ca un ales al poporului din forul legislativ sau un ministru?suspectat ca a incalcat legea?sa poata fi deferit justitiei. Nici magistratii nu puteau fi anchetati, decat la comanda politica.
Traian BĂSESCU a castigat alegerile prezidentiale in noiembrie 2004, cu un program de reformare a ?statului, in care pe primul loc era lupta anticoruptie. A ramas celebru sloganul de atunci „La tepe, baieti, in Piata Victoriei, dupa 28 noiembriea”. Dupa 10 ani avem zeci de parlamentari, ministri si un fost premier condamnati; zeci de procurori, judecatori- condamnati; sute de politisti, vamesi, primari, presedinti de consilii judetene, functionari publici condamnati. Nu mai avem o Romanie corupta, dar fara corupti, ci o Romanie cu puscarii suprapopulate cu corupti.
Suntem capabili sa aparam aceasta mostenire?
Pentru a face o radiografie a reusitelor si esecurilor lui Traian Basescu in cele doua mandate de presedinte de cate cinci ani, trebuie sa amintim ce a mostenit Traian Basescu, ce fel de Romanie am avut intre 2001-2004, in mandatul Ion Iliescu – presedinte, Adrian Nastase – premier. Intrebarea de la care pornim:??era Romania un stat de drept?in momentul in care ?Traian Basescu a preluat mandatul de presedinte:? Era respectat principiul de baza al functionarii unui stat de drept, si anume separatia puterilor statului? Aveam o Justitie independenta?
Ce Parlament aveam pana in 2004
Pana in 2004, in Parlamentul dominat de PDSR, transformat in PSD, nu exista conceptul de ridicare a imunitatii parlamentare pentru ca un ales al poporului din forul legislativ, suspectat ca a incalcat legea, sa poata fi deferit justitiei. Nici ridicarea imunitatii pentru fostii ministri nu functiona, decat in cazul unor anumiti fosti ministri taranisti din perioada 1997-2000.
Ce putere executiva aveam pana in 2004
Presedintia, ocupata de Ion Iliescu, era un fel de Mecca unde mergeau toti oamenii de afaceri controversati si suspecti de fapte penale pentru a obtine protectie. Pelerinajul se facea, dupa cum a reiesit din dosare penale ulterioare, la cabinetele lui Ioan Talpes, fost sef al administratiei prezidentiale, la cel al lui Emil Cico Dumitrescu, al lui Dan Iosif, al lui Serban Nicolae, al lui Catalin Voicu, ale altor consilieri. Un vizitator frecvent al Cotrocenilor a fost, spre exemplu, romano-sirianul Omar Hayssam, condamnat ulterior pentru rapirea jurnalistilor.
Politica externa, desi se clama ca e orientata spre Vest, in realitate era preferata orientarea ?Rusia. O demonstreaza un eveniment major de atunci: presedintele Ion? Iliescu,? in pline eforturi de aderare la NATO, a taiat panglica Centrului de Afaceri Romano-Rus la Moscova, alaturi de Putin. Obligatia partii romane era, printre altele, sa furnizeze informatii pentru crearea unei puternice baze de date la Moscova, dupa cum ne-a declarat intr-un interviu presedintele centrului, Constantin Samson. Centrul era populat de fosti ofiteri KGB si de fosti ofiteri de Securitate, intre care si Corneliu Paltanea, directorul executiv al??centrului, fost sef SRI la Prahova, condamnat ulterior pentru mai multe fapte de coruptie.
Executivul era condus cu mana de fier de Adrian Nastase
Inca de la debutul mandatului sau de premier, Adrian Nastase si-a aratat intentiile de a subordona justitia: imediat dupa instalare s-a dus la Parchetul General, unde a dat ordine clare sa fie trasi la raspundere procurorii care i-au ?anchetat pe autorii?devalizarii?fostei banci a Securitatii, Bancorex.
Gestul lui Nastase a avut menirea sa-i intimideze pe procurori, sa le arate ca sunt subordonati politicului.?Nastase ?dadea?dispozitii in direct, la televiziune, cine sa fie anchetat sau?care om de afaceri sau politician trebuia aparat de bratul legii.?I-a tinut isonul ministrul Justitiei de atunci, Rodica Stanoiu, ajutata de serviciul secret al Justitiei, SIPA, condus de celebrul ofiter de Securitate Marian Ureche. Rolul serviciului era sa-i urmareasca pe magistrati, sa-i intimideze pentru a se obtine solutiile dorite in dosare.
Din ciclul „pedepsirea procurorilor din perioada CDR”,?de notorietate au fost amenintarile publice adresate? fostului procuror-sef al Biroului Anchete Speciale, Ovidiu Budusan. Procurori care au lucrat la dosare grele de contrabanda in perioada CDR au fost terorizati de inspectorii regimului Iliescu-Nastase, care?le cereau note explicative pentru dosarele pe care le-au instrumentat inpotriva unor lideri PSD (celebrele dosare:? Afise pentru Iliescu, Agroholding-Bancorex, Conturi PDSR la Paris, Portelanul, Contrabanda Jimbolia catre fosta Iugoslavie etc.) Ordinele, cum am spus, se dadeau si in direct la TV, cum a fost ordinul lui Nastase de pedepsire a procurorului Alexandru Lele pentru ca a indraznit sa ancheteze pentru contrabanda o odrasla a unui important sponsor si baron PSD.
Pentru arestarea lui Lele a fost trimis procurorul Cristian Panait, care, dupa ce a constatat ca nu sunt probe, a refuzat sa execute ordinul de a-l aresta pe procurorul cinstit si a sfarsit aruncandu-se la de la etajul patru al imobilului in care locuia. Varianta oficiala de atunci era o boala psihica, dupa o expertizare post-mortem (un alt abuz grotesc!). Panait nu a rezistat? presiunilor, santajelor aparatului judiciar condus de fosti ofiteri de Securitate, de catre ministrul Rodica Stanoiu (dovedita turnatoare la Securitate), de Adrian Nastase. a fost vehiculata?si ipoteza uciderii lui Panait.In acea perioada, spre sfarsitul anului 2004 s-a imbolnavit de o boala ciudata si procurorul Luminita Sega. A murit de intoxicatie cu metale grele. Lucra la dosarele lui Sorin Ovidiu Vintu. Tot in perioada guvernarii Nastase a murit si procurorul Nicu Pacuraru, tracasat de inspectorii de la Parchetul General pedeserizat,?trimisi sa-l intrebe de ce i-a anchetat pe pesedistii implicati in infractiuni de contrabanda.
Justitia se facea la comanda PSD.?Potrivit unor stenograme facute publice in 2004, in sedintele de Guvern se hotara pentru cine se fac dosare penale, cine trebuie arestat.
La ministere, ca si in administratia locala,? se conducea tot discretionar, in functie de ordinul dat de partid. Contractele erau atribuite clientelar, fara nici o transparenta. Angajarile se faceau dupa ?criterii similare.
Serviciile secrete, o alta componenta a executivului, erau in slujba partidului si a clientelei politice. Contrabanda era protejata. Pana si Armata cumpara combustibili de la contrabandisti, dupa cum a rezultat ulterior dintr-un dosar penal.
Autoritatea judecatoreasca, a treia putere in stat, era subordonata politicului, Executivului, dupa cum deja am aratat. Consiliul Superior al Magistraturii, condus la sfarsitul mandatului lui Nastase de judecatorii Dan Lupascu si Lidia Barbulescu, era o anexa a politicului. Promovarile la instantele superioare se faceau pe criterii clientelare, dupa cum a rezultat ulterior din multe dosare penale. CSM nu dadea avize pentru urmarirea penala a magistratilor, decat pentru cei indezirabili pentru puterea politica. Un exemplu a fost presedinta Tribunalului Mures, Andreea Ciuca, arestata abuziv, care, pana la urma, si-a demonstrat nevinovatia. Ca si procurorul Alexandru Lele – doua cazuri celebre de prigonire a magistratilor corecti.
Jaful nu era pedepsit. In justitie se creasera adevarate retele de protejare a infractiunilor economice si de coruptie. Pe scurt, asta era Romania preluata in 2004 de Traian Basescu: o tara profund corupta, dar fara corupti.
Reformarea statului si compromisurile
Rezultatele alegerilor din 2004, in urma carora Alianta D.A., formata din PD si PNL, l-a adus la Presedintie pe Traian Basescu, ?nu a obtinut suficiente mandate in Parlament pentru a impune un guvern stabil. Aceasta situatie??l-a?obligat pe presedintele tarii sa accepte primul mare compromis: admiterea PUR (acum PC, condus de Dan Voiculescu), alaturi de UDMR si alte minoritati, la ?guvernare. Ca premier?a fost desemnat Calin Popescu Tariceanu, presedintele liberalilor.
Dupa cateva zile,?PUR (PC) a tradat: s-a aliat cu PSD? in Parlament pentru ca ?Nicolae Vacaroiu (PSD) sa fie numit presedintele Senatului, iar Adrian Nastase (PSD) – presedintele Camerei Deputatilor.
Cu aceasta conducere a Parlamentului era evident ca nu puteau fi promovate legile necesare reformarii statului, in special a legile reformarii Justitiei.
In ianuarie 2005, Traian Basescu a iesit cu o declaratie dura, acuzand de tradare PUR(PC), pe care l-a numit a”solutia imorala” adusa la guvernare pentru a se face majoritatea parlamentara necesara votarii Guvernului si a legilor reformei.?Pentru a scapa de solutia imorala si a evita eventuale crize parlamentare majore, Basescu a cerut alegeri anticipate, prin demisia premierului, propunerea altor doi premieri care sa cada, ceea ce ar fi dus la dizolvarea Parlamentului.
Initial, premierul Tariceanu a acceptat. Apoi, a refuzat sa-si dea demisia, tensionand relatia cu Traian Basescu.
Cu toata?relatia tensionata, s-a continuat reformarea statului, in special prin reformarea Justitiei, proces la vedere, si a serviciilor secrete, mai putin vizibil.?La Justitie, ministrul Monica Macovei a inceput in forta reformele.
Modul de actiune si piedicile
Campania lui Traian Basescu pentru alegerea ca presedinte a fost axata pe lupta anticoruptie, pe transparentizarea actelor de guvernare, pe curatarea justitiei de coruptie si pe transparentizarea actului de Justitie, pe promovarea magistratilor, a tuturor functionarilor publici pe criterii de competenta. Portdrapelul sau a fost a”ardeiul iute” (mesajul „Sa-i ardem pe corupti”) si a”La tepe, baieti, in Piata Victoriei” (pedepsirea coruptilor prin justitie). Sintetizand, Basescu a vrut modernizarea statului roman.
In plus, a anuntat ca in politica externa, aliantele se fac pe?axa Bucuresti – Londra – Washington. Basescu a?incheiat un ?parteneriat strategic cu SUA, starnind subteranele kaghebiste ale politicii romanesti, cele care se pregateau sa predea rusilor baze de date pentru a fi?stocate la centrul de afaceri romano-rus de la Moscova…
Primele piedici dupa ce Tariceanu a refuzat sa-si dea demisia ca?sa se organizeze alegeri anticipate si??”Asasinarea lui Basescua”
Primele semne ca sistemul corupt nu avea de gand sa cedeze usor au aparut chiar din ianuarie 2005, cand seful SRI, Radu Timofte (numit in 2000 de tandemul Iliescu-Nastase), a anuntat ca exista? informatii potrivit carora se pregatea asasinarea lui Traian Basescu de catre ?organizatii?de corupti.
Traian Basescu nu s-a lasat intimidat. Prin Monica Macovei,?ministru al Justitiei, incepuse deja reformarea sistemului judiciar. Prima tinta a reformei era desfiintarea serviciului secret al Justitiei SIPA, prin care PSD i-a controlat pe magistrati. Apoi,?desfiintarea?imunitatilor?parlamentare si ministeriale; eliminarea suspendarii judecarii dosarelor daca se inaintau la Curtea Constitutionala cereri de neconstitutionalitate (procedura prin care judecarea dosarelor se bloca pana la prescrierea faptelor), promovarea pe criterii de profesionalism la conducerea parchetelor si a instantelor,?alte asemenea reforme.
A doua tentativa de a se opri elanul anticoruptie: „rapirea jurnalistilora”, organizata de membrul PSD Omar Hayssam
Cum parea ca Basescu se tine de cuvant si chiar o sustine pe Macovei pentru reformarea Justitiei, a aparut prima mare problema care sa-l tina ocupat pe presedinte in alta zona decat lupta anticoruptie: rapirea a trei jurnalisti romani la Bagdad, exact in ziua in care presedintele se afla in Irak, in vizita la trupele romane aflate acolo.
Asa ca, o buna perioada, fortele din subteranele politicii romanesti i-au ocupat timpul presedintelui ?cu salvarea jurnalistilor ( si in aceasta criza a realizat ce a spus?si anume ca ii va aduce acasa pe jurnalisti si, ulterior, ca il va aduce in Romania pe Omar Hayssam sa-si execute pedepasa).
In timp ce presedintele se ocupa de celula de criza pentru salvarea jurnalistilor,?ministrul Justitiei Macovei si-a vazut de program.?Asa ca apareau si primele rezultate:? chiar inainte de inlocuirea conducatorilor parchetelor au fost retinuti Corneliu Iacobov si Ovidiu Tender pentru jaful de la Rafo Carom si a fost retinut pentru o noapte omul de afaceri Dinu Patriciu. SISTEMUL a intrat in panica. Au inceput campanii impotriva ministrului Macovei, ?impotriva lui Traian Basescu si a familiei sale.
DNA, prima institutie reformata
Anticoruptia a mers mai departe. Macovei chiar a reusit desfiintarea SIPA, a reusit sa impuna transparenta in Justitie, insa CSM, condus tot de Lupascu si Barbulescu, era la fel de inchistat, isi apara coruptii nedand avize de perchezitiisi de arestare pentru magistratii corupti. De asemenea, Macovei a reusit sa impuna schimbari legislative, printre care accelerarea judecarii dosarelor, stabilitatea procurorului pe dosar pentru a se impiedica imixtiunea sefului in ancheta propriu-zisa. L-a propulsat ca sef la DNA pe Daniel Morar, in urma unui concurs organizat transparent. La fel au fost numiti si sefii de sectii de la DNA. Cei care au protejat coruptia au plecat din proprie initiativa din structura anticoruptie.
CSM s-a reformat cel mai tarziu, abia dupa epuizarea mandatelor celor alesi pe vremea guvernarii PSD si alegerea altor membri in CSM. De asemenea, arestarea unor magistrati a dus la indepartarea magistratilor corupti atat din sistemul judiciar de la cel mai inalta nivel ( de la Inalta Curte de Casatie si Justitie), cat si din CSM. Reformarea CSM a inceput??cu obligatia magistratilor alesi de a fi doar membri CSM, nu si magistrati la parchete sau instante, ?unde puteau aranja dosare cu autoritatea functiei de la CSM.
Reformarea serviciilor secrete, ?greoaie, discreta, dar eficienta
La serviciile secrete si Armata, Traian Basescu a fost abil: pe cei care ar fi putut pune??piedici in reformarea statului, i-a trecut in rezerva dupa ce le-a mai atarnat o stea pe umar. Ulterior, multi dintre ei au devenit a”clientii” DNA. ?Sefii serviciilor secrete au plecat abia in 2006,?dupa ce Omar Hayssam, acuzat de rapirea jurnalistilor si de multe infractiuni economice, a fugit din? tara fara ca ofiterii de informatii?sa-si faca treaba. Basescu ?le-a cerut ?demisiile, ei s-au conformat. Tot atunci si-a dat demisia si procurorul general Ilie Botos. In locul lui Botos a fost numita procuror general?Laura Codruta Kovesi.
Basescu a facut primul ?gest de mare om?politic cand a numit?la conducerea SRI un?membru al opozitiei, si anume pe?George Cristian Maior de la PSD. Gestul a fost socant.?Basescu a incercat sa impuna obiceiul ca serviciul secret important al tarii sa fie condus de un reprezentant al opozitiei tocmai pentru a limita?abuzurile.
?La SIE l-a numit pe Claudiu Saftoiu, fostul sau consilier, inlocuit, dupa o gafa de proportii a acestuia, cu Mihai Razvan Ungureanu. Restul serviciilor, respectiv STS, SPP si DGIPI (de la Interne), au fost simple formalitati.
Metoda de reformare a serviciilor secrete prin treceri in rezerva cu o stea in plus? a fost aplicata si la Armata, pentru ca toata lumea sa fie multumita, eliminand astfel implicarea ofiterilor in diverse conspiratii, cum s-a intamplat in mandatul presedintelui Emil Constantinescu.
In politica externa, Basescu a continuat distantarea de Rusia,?colaborarea cu UE, ?cu SUA (prin parteneratul strategic cu americanii), cu NATO si cu ONU, prin participarea noastra in teatrele de razboi pentru combaterea terorismului, a genocidului.
Primele suparari ale puterii
Cum parchetele reformate au inceput sa-i ancheteze si pe cei de la putere, au aparut nemultumirile, la inceput la PNL (retinerea lui Patriciu si biletelul roz al lui Tariceanu prin care i se cerea ministrului Monica Macovei si presedintelui Basescu sa intervina in favoarea omului de afaceri). Apoi, au aparut si nemultumiri in PDL, tot din cauza dosarelor instrumentate pe numele baronilor noii puteri.
In primele dosare mari?au aparut?numele ministrilor guvernarii Tariceanu (exemple: dosarele lui George Copos-vicepremier, Zsolt Nagy- ministrul Comunicatiilor, Codrut Seres- ministrul Economiei etc).
Pentru a se opri avantul anticoruptie, in 2007 a fost votata si o motiune simpla impotriva Monicai Macovei. Atunci, Macovei a refuzat sa demisioneze. Ea a?plecat in 2007, cand PD a iesit de la guvernare.
?Legile ?importante ale reformarii Justitiei, promovate de Macovei, au fost: ?Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judecatoreasca si Legea privind statutul magistratilor, care au fost adoptate in urma procedurii de asumare a raspunderii guvernamentale. A mai promovat?Legea nr. 90? din 2005, in virtutea careia orice fost ministru poate fi anchetat pe baza dreptului comun, fara avizul Parlamentului, lege eliminata ulterior, precum si proiectul de lege privind infiintarea Agentiei Nationale de Integritate, al carei scop este controlarea averilor demnitarilor, functionarilor publici. Toate aceste legi au fost sustinute puternic de Traian Basescu, fara de care nu ar fi fost promovate.
Basescu a?condamnat comunismul, a integrat Romania in UE si in acelasi an a fost suspendat
Traian Basescu a avut curajul sa condamne comunismul intr-un discurs tinut in Parlamentul Romaniei in 2006. Gratie reformelor in justitie si ?transparentizarea (partiala) a achizitiilor publice, ca si datorita initiativei de infiintare a ANI, multe dintre stegu?letele rosii puse de?Comisia?Europeana pe Romania din cauza coruptiei si lipsei de transparenta au fost ridicate, iar la data de 1 ianuarie 2007 Romania a devenit membru al Uniunii Europene.
Nici nu a apucat sa se bucure bine de aderarea Romaniei la UE, ca pe data de 18 ianuarie 2007 Basescu s-a trezit ca opozitia a declansat procedura pentru?demiterea sa. Operatiunea?a fost orchestrata din subterane de marii corupti, care aveau pe rol dosare penale. La campania de demitere au participat pe fata??Dinu Patriciu, Sorin Ovidiu Vintu si?Dan Voiculescu, cu propanganda masiva prin trusturile media si televiziunile pe care le controlau. S-au folosit chiar si imagini trucate ( Basescu lovind un copil cu pumnul).
In aprilie 2007, Basescu a fost suspendat de 322 de parlamentari, insa ?poporul, la referendum, i-a redat mandatul de presedinte?cu peste 74% din voturi?.?
Al doilea mare compromis al lui Traian Basescu: acceptarea PSD la guvernare, dupa rezultatele alegerilor?din 2008
Rezultatele alegerilor?parlamentare din 2008, in care PDL nu a obtinut majoritatea, l-a obligat pe Traian Basescu sa accepte un alt compromis: asocierea cu PSD pentru a avea un guvern stabil.
Acesta a fost al doilea mare compromis. Asa a fost instalat primul guvern Boc.?
La Ministerul de Interne, zguduit de scandaluri de coruptie, inclusiv?la varful conducerii serviciului secret, ?a fost instalat, dupa Gabriel Oprea si Liviu Dragnea, controversatul Dan Nica (unul dintre artizanii contractului Microsoft in perioada 2001-2004, cand a fost ministru al Comunicatiilor).
Anul 2009, vedem acum, a fost anul unui …
