Politicile sociale incoerente si lipsite de viziune au accelerat trendul descendent al natalitatii de dupa 1990. In 2013, in Romania s-au nascut cei mai putini copii de la al doilea razboi mondial incoace. Anual, numarul nou-nascutilor din Romania scade cu mii sau chiar zeci de mii. Despre prapastia in care se rostogolesc statisticile natalitatii vorbesc specialistii in demografie de ani de zile. Se scriu studii, rapoarte, lucrari, se fac recomandari. Fara rezultat, cifrele ignora grijile expertilor si continua sa scada.
Astfel, in 2010, s-au nascut 212.199 copii in Romania. Un an mai tarziu, cu aproape 16.000 mai putin. Numarul celor nascuti in 2012 a fost de 180.714. Apoi, 2013 a intrat in istoria neagra a natalitatii din Romania: s-au nascut doar 176.013 de copii, cei mai putini din istoria moderna a tarii.
„2013 a fost primul an in care numarul de nascuti vii este mai mic de 180.000. Dupa Revolutie s-a inregistrat un trend descrescator, au mai existat mici perioade de crestere, dar 2013 a marcat acest minim. Din seriiile de date, este evident ca am atins minimul din 1960, dar e aproape sigur ca reprezinta minimul de dupa al doilea razboi mondiala”, anunta la inceputul acestei veri presedintele Institutului National de Statistica, Tudorel Andrei. Doua saptamani mai tarziu, institutul publica si imaginea de ansamblu, a unei populatii in scadere si imbatranite: „populatia rezidenta a Romaniei a scazut la 1 ianuarie 2014 cu 0,4% fata de 1 ianuarie anul trecut, coborand sub pragul de 20 milioane de locuitori, respectiv la 19,94 milioane de persoane, aproape 57% din locuitori avand varste cuprinse intre 25 si 64 de ani.a”?
„Politici sociale incoerente?si ineficientea”?
Vina acestor cifre negre o poarta autoritatile inapte sa ia masuri coerente si continue de incurajare a natalitatii, spun ?sociologii. Tinerele familii aleg sa faca doar un copil sau niciunul din cauza nesigurantei financiare, a ajutorului infim din partea statului, a lipsei creselor si gradinitelor. Incercarile ?de redresare sau macar de stabilizare a natalitatii au fost rare si, drept urmare, au ramas fara efect. Declinul previzil i-a ingrijorat pe factorii de decizie de la cele mai inalte niveluri.
In 2009, Comisia Prezidentiala pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice din Romania a elaborat raportul „Riscuri si inechitati sociale ?din Romaniaa” si a infierat, inca din primul paragraf, masurile din ultimii ani: „Politicile sociale din Romania sunt incoerente, ineficiente, sunt reactive si ofera solutii ad-hoc la crize specifice, au obiective contradictorii, sunt lipsite de viziune, de abordare strategica, nu se bazeaza pe evidente, pe indicatori sociali, nu recurg la monitorizare si evaluare a programelor curente si anterioare.a”?
Raportul, care recomanda luarea de masuri prin care cifrele sa fie tinute in frau, trage un semnal de alarma cu privire la ce va aduce, peste ani, aceasta natalitate scazuta.?
„Reculul natalitatii si conservarea unui nivel scazut al acesteia isi vor arata cu forta efectele economice negative in deceniile viitoare prin accentuarea procesului de imbatranire demografica si deteriorarea raportului de dependenta economica.a”Dar si recomandarile raportului sunt vagi: „Cea mai importanta dintre recomandarile care emana din aceste realitati si perspective este nevoia adoptarii unor masuri coerente care sa vizeze diminuarea gradului de deteriorare a situatiei demografice si, eventual – pe termen lung – o stabilizare a numarului populatiei (care nu va putea fi decat mai mic in raport cu cel actual).a”
Concluziile ingrijoratoare i-au determinat atunci pe specialisti sa anunte un al doilea raport, dedicat exclusiv riscurilor demografice. Dar incoerenta masurilor e vizibila insa si in cazul celor care arata cu degetul spre astfel de incoerente. Astfel, al doilea raport nu a mai fost niciodata realizat.
„La vremea respectiva, s-a luat decizia ca al doilea raport al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice, raportul privind riscurile demografice sa nu mai fie intocmita”, a transmis „Romaniei liberea” purtatorul de cuvant al presedintelui Romaniei, Bogdan Oprea, fara a accepta sa ofere o explicatie pentru aceasta decizie.
Cornul si laptele, printre politicile statului ?
Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice (MMFPSPV), institutia care poarta cea mai mare responsabilitate in politicile sociale care ar duce la cresterea natalitatii, spune ca face multe pentru „stimularea cuplurilor de a avea copiia”.
„Facem precizarea ca reprezentantii MMFPSPV se preocupa in permanenta de imbunatatirea conditiilor de trai pentru familiile cu copiia”, transmit oficialii institutiei, care fac referire la cresterea indemnizatiei pentru mame de la 75% la 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni si la acordarea stimulentului de 500 de lei pentru mamele care se intorc la munca mai devreme de un an de la nasterea copiilor.
Oficialii amintesc si de „majorarea nivelului venitului minim garantat cu 8,5%, incepand cu drepturile aferente lunii iulie 2013, si cu 4,5%, incepand cu drepturile aferente lunii ianuarie 2014. Mai mult, a fost majorata atat limita de venituri pana la care se acorda alocatia pentru sustinerea familiei (de la 370 lei/membru de familie la 530 lei/membru de familie, cu mentinerea a doua intervale de venituri 0 – 200 lei/persoana si 201 lei/persoana – 530 lei/persoana), cat si cuantumul ei, cu 30%, incepand cu drepturile aferente lunii iulie 2013.”
Reprezentantii ministerului mai trec in lista lor de masuri si „programe pentru copiii aflati in procesul de invatamant: „Cornul si laptele”, distribuirea de fructe, acordarea de rechizite, burse sociale, burse de studii si burse de merit.a”?
Franta: indemnizatie?de 2.000 de euro?
Masuri care nu functioneaza, dupa cum arata statisticile. Situatia tarilor vestice arata cu totul altfel: perioada concediului maternal este mult mai mic, de maximum cateva luni, dar indemnizatiile primite sunt cu mult mai mari, potrivit unei analize a Radio Romania Actualitati. Astfel, in Franta mamele pot sta acasa intre 8 si 46 de saptamani, in functie de diferite criterii, dar indemnizatia lunara in timpul concediului maternal este de peste 2.000 de euro. In plus, sistemul de suport – crese si gradinite, face fata cu brio cererilor.
In Olanda, mamele pot sta acasa doar patru luni, dar primesc lunar 100 la suta din salariu, iar salariu mediu brut lunar este de aproape 3.000 de euro. In Italia, mamele primesc la nastere o mie de euro, ca ajutor, iar concediul este de cinci luni, perioada in care femeia primeste 80 la suta din salariu.
Tarile vestice indeamna mamele sa se intoarca la munca mai repede, dar nu fara a le oferi ajutor in cresterea copiilor, fie ca este vorba de indemnizatii substantiale, crese de stat, gradinite. In unele state, angajatorii au camere speciale unde mamele intoarse la munca, dar care inca isi mai alapteaza copiii, sa colecteze lapte matern.?”Printre cele mai scazute natalitati din Europaa”
In Romania, insa, nataliatea a fost printre ultimele griji ale autoritatilor, care nu au inteles pericolul din spatele imbatranirii populatiei, spun sociologii. Poate pentru ca rezultatelor unor astfel de masuri nu ar fi avut timp sa se vada pe perioada mandatului lor.
„Clasa politica nu s-a preocupat niciodata de situatia demografica a tarii, cu responsabilitate, competenta si continuitate. Pe de alta parte, se stie ca avem bugete carpite, doar pentru supravietuirea”, spune profesorul universitar Vasile Ghetau, director al Centrului de Demografie al Academiei Romane.
Acesta a explicat, pentru „Romania liberaa”, de ce …
NONSENS: Autoritatile se lauda cu programe precum „Cornul si laptele” pentru cresterea natalitatii
