Practic, de anul viitor forfetarul va inlocui impozitul de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri. Spre exemplu, un restaurant mediu din Bucuresti va plati in jur de 4.000 euro pe an, o pensiune de pe Valea Prahovei aprox. 120 lei pe loc de cazare, iar un service auto ar putea plati circa 14.000 euro pe an.
Noul impozit ii va forta pe multi dintre micii afaceristi sa isi inchida pravalia, va face discriminari arbitrare intre competitorii din aceeasi piata si va avea efecte negative asupra turismului romanesc, sunt de parere consultantii fiscali investigati de REALITATEA.NET.
Micii patroni de chioscuri, baruri, terase, covrigarii si alte unitati de alimentatie vor fi cei mai defavorizati de noile metode de calcul. Acestia vor fi obligati sa scoata din buzunar cel putin 40% din suma pe care o vor plati cele mai mari si mai luxoase restaurante din zonele centrale ale oraselor.
„Diferenta dintre cel mai mic si cel mai mare impozit platit in domeniul alimentatiei publice este de doar 40%, ceea ce inseamna ca unitatile mici care fac un profit nesemnificativ vor plati aproape la fel de mult ca si cele mai rentabile restaurante de lux din Centrul Capitalei”, spune Dan Schwartz, managing partner al firmei Scot & Company Consulting.
Potrivit consultantului fiscal, cea mai mica „dugheana”, din cea mai proasta locatie de la marginea Bucurestiului, va plati circa 2.000 de euro pe an impozit forfetar, in timp ce restaurantul cel mai de lux din centrul Capitalei nu va da mai mult de 5.000 euro pe an.
„Este mai rau decat forfetarul de pe vremea premierului Boc. Firmele mici vor fi defavorizate si cele cu profituri mici vor fi obligate sa inchida daca nu gasesc solutiii sa devina mai profitabile”, considera Schwartz.
Potrivit acestuia, noul forfetar este „contrar principiului Robin Hood”: in loc sa iei de la bogati si sa dai la cei cu venituri mici, prin noua taxare se iau mai multi bani de la micii jucatori din piata si mai putini de la cei mari.?
„Criteriile de calcul sunt complet aleatoare”, precizeaza consultantul. „Ce sens are sa introduci criteriul zonei in cazul unei firme de catering, care isi poate livra serviciile oriunde in oras, sau sa nu introduci criteriu sezonalitatii tocmai la hoteluri? Criteriile sunt alese arbitrar, de fapt asta e marea dificultate cand incerci sa introduci un astfel de forfetar”,
In cazul unitatilor de cazare, una dintre „aberatiile” noului forfetar se refera la calculul taxei datorate la stat pe loc de cazare, fara sa se tina cont nici de gradul de ocupare, nici de sezonalitate.
„Multe pensiuni agroturistice nu vor face fata, dar vina este 50-50%. E si a statului ca pune taxe prea mari, dar si a proprietarilor de pensiuni care nu declara toti corect veniturile pe care le au”, a declarat Alexandru Sult, reprezentant Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) Prahova.
Alte probleme majore legate de introducerea noii taxe: impozitul va fi foarte complicat de calculat si colectat – ceea ce presupune costuri suplimentare pentru firmele mici pentru a-si face contabilitatea corect, iar inspectorii fiscali vor deveni topografi care merg cu ruleta in teren, ca sa verifice suprafata etc.
„Nu poate functiona un astfel de impozit, modul de calcul e extrem de complicat. Ce vor face micii patroni care au firme cu mai multe domenii de activitate pe aceeasi societate? Cum isi vor calcula taxele?”, spune consultantul de la Scot & Company Consulting.
O alta problema legata de noul impozit tine de companiile carora li se aplica: Limita cifra de afaceri de 50 mil. euro pe an „este enorma”, inseama ca vor intra sub incidenta forfetarului si mari companii din domeniile supuse taxarii.
Potrivit calculelor facute de consultanti, un hotel de 5 stele din centrul Bucurestiului va plati in jur de 800.000 de euro pe an. Nici pensiunile turistice din tara nu scap ieftin: suma de 120 de lei pe locul de cazare este foarte mare in conditiile in care gradul de ocupare este inconstant.
Cum se calculeaza impozitul forfetar pentru unitatile de alimentatie publica
Un restaurant mediu din Capitala va plati un impozit forfetar de 4.000 euro, iar o shaormerie 3.000 euro, potrivit calculelor Mediafax.
Proprietarul unui restaurant cu o suprafata de 150 metri patrati din centrul Capitalei va plati de la inceputul anului viitor un impozit forfetar de 17.136 lei pe an (3.900 de euro), in timp ce pentru o shaormerie de peste 50 metri patrati se vor achita cel putin 12.474 lei (2.835 euro).Impozitul forfetar, prin care se inlocuieste cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o suma fixa, se va aplica de la 1 ianuarie 2014, potrivit unui proiect de lege discutat in prima lectura miercuri in Guvern si care va fi trimis Parlamentului spre adoptare in regim de urgenta.Surse guvernamentale au declarat ca proiectul de lege nu a putut fi adoptat, miercuri, deoarece nu primise toate avizele necesare, si va fi aprobat de Guvern saptamana viitoare, pentru a fi apoi dezbatut in regim de urgenta in legislativ.Formula de determinare a impozitului forfetar propusa de Guvern ia in calcul rangul localitatii, dar si al zonei din municipii si marii poli regionali (Brasov, Cluj, Constanta, Craiova, Iasi Ploiesti Timisoara), suprafata localului si un coeficient de sezonalitate, care este clasificat in mod asemanator cu cel al rangului localitatii.Cel mai mare impozit forfetar va fi achitat de restaurantele de peste 300 de metri patrati din Zona A a Capitalei, care vor plati 22.680 de lei/an (echivalentul a circa 5.200 de euro). Pentru restaurantele de peste 300 de metri patrati este aplicat un singur coeficient de suprafata.Impozitul forfetar anual/unitate este determinat dupa formula k * (x + y*q) *z, unde k este valoarea impozitului standard de 1.400 de lei, x – variabila in functie de rangul localitatii, y – variabila in functie de suprafata utila a locatiei, z – coeficient de sezonalitate, iar q – 0,8 (unic) reprezinta coeficient de ajustare pentru spatiu tehnic unitate de desfasurare a activitatilor.La un restaurant de 100 de metri patrati diferentele sunt semnificative in functie de localitate si zona de amplasare. Un local de 100 de metri dintr-o comuna va plati 1.785 lei/an, in timp ce un restaurant cu aceleasi dimensiuni amplasat in Bechet, oras cu 3.657 de locuitori, din judetul Dolj, va achita de trei ori mai mult, respectiv 5.600 de lei/an.Diferentele sunt semnificative si intre orase si orasele municipii. Un restaurant de 100 de metri patrati din centrul unui oras municipiu va achita anual 10.640 lei, aproape dublu fata de suma datorata de catre proprietarul unui restaurant dintr-un oras care nu are rang de municipiu. In cazul unui restaurant de 150 de metri patrati amplasat intr-un municipiu, impozitul anual se va ridica la 14.000 de lei.Proiectul nu face diferentieri intre restaurante si celelalte unitati de alimentatie publica sau catering, cum ar fast-food-urile, care vor plati un impozit similar, in functie de suprafata spatiului util.
Astfel, un vanzator de shaorma din Bucuresti, care are un spatiu de 50-70 de metri patrati, va datora anual un impozit cuprins intre 12.474 lei si 13.104 lei, in functie de zona in care este amplasat. Cea mai mare parte suprafetei Capitalei este incadrata in zona A si zona B din punct de vedere fiscal.Statiunile montane, de pe litoral sau cele balneoclimaterice au un statut special, cu o variabila in functie de rangul localitati egala cu cea a oraselor fara rang de municipiu (2) si un coeficient de sezonalitate mai mic decat al oraselor, de 0,35.In acest caz, proprietarul unui restaurant din Predeal, Sinaia, Eforie sau Mamaia va plati un impozit forfetar mai mic decat cel din Bechet, orasul cu 3.600 de locuitori din judetul Dolj.Potrivit proiectului de lege, care va fi trimis in Parlament saptamana viitoare, variabila in functie de rangul localitatii (variabila x) are urmatoarele valori: Bucuresti Zona A= 16, Zona B = 15, Zona C = 14, Zona D = 12,5. Variabila in functie de rang in cei 7 poli ( Brasov, Cluj Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Ploiesti, Timisoara) este Zona A = 14, Zona B = 13, Zona C = 12, Zona D = 11.Pentru municipii, Guverrnul propune o variabila Zona A = 11, Zona B = 10, Zona C = 8, Zona D = 4. In cazul oraselor fara rang de municipiu se aplica un singur coeficient de rang, de valoare 2, similar celui din cazul statiunilor. Pentru comune a fost stabilit un coeficient de 0,5.Variabila y diun formula de calcul, in functie de suprafata, va avea urmatoarele valori: 0 – 30mp = 2; 31mp – 50mp = 4; 51mp – 70mp = 6; 71mp – 90mp = 8; 91 mp – 120 mp = 10; 121mp – 160mp = 14; 161mp – 200mp = 16; 201mp – 240mp = 18; 241mp – 300mp = 20; peste 300mp = 25.Coeficientul de sezonalitate va fi de 0,45 pentru Bucuresti si cei 7 poli, de 0,4 pentru municipii si orase, 0,35 pentru statiuni si 0,15 pentru comune.
Cum se calculeaza impozitul forfetar in domeniul auto
O spalatorie auto, o vulcanizare sau un service auto cu o suprafata de circa 200 metri patrati vor plati anual, incepand din 2014, un impozit forfetar de 18.000 lei, 14.400 de lei si 24.000 de lei, potrivit formulei de calcul pe care o propune Guvernul.
Proiectul de lege privind impozitul forfetar stabileste pentru unitatile de servicii din segmentul auto un impozit care se va calcula in principal in functie de suprafata de desfasurare a activitatii.Suprafata detinuta se va inmulti cu un coeficient de activitate, mai mic pentru vulcanizari si spalatorii si in crestere pentru service-uri, in raport de ce operatiuni acopera, scrie Mediafax.Impozitul forfetar anual va fi calculat prin inmultirea coeficientului specific activitatii cu suprafata unitatii si cu 12. Guvernul a propus un coeficient de 6 pentru vulcanizari auto, 7,5 pentru spalatorii auto, 8 pentru vopsitorii, 9 pentru tinichigerie auto si 10 pentru mecanica auto sau ITP.In cazul unui service care acopera si operatiunile de mecanica si ITP, si are o suprafata de 500 de metri patrati, impozitul anual va fi de 60.000 de lei (aproape 14.000 de euro). O vopsitorie cu aceleasi dimensiuni va achita 48.000 de lei, iar o tinichigerie va plati impozit de 54.000 de lei.Pentru un service complet echipat de 1.000 de metri, impozitul anual este de 120.000 de lei (aproape 30.000 de euro).O spalatorie auto de 500 de metri va datora anual un impozit forfetar de 45.000 de lei, in timp ce o vulcanizare cu o suprafata similara va achita 36.000 de lei.
Impozitul a fost stabilit pe baza datelor privind incasarile obtinute din impozitul pe profit in 2011 de la cei 10.075 contribuabili inregistrati cu cod CAEN 4.520 – Intretinerea si repeararea autovehiculelor. Potrivit Guvernului, doar 2.876 de astfel de unitati au raportat profit in 2011 si au platit cumulat o suma de 32,68 milioane lei.Din calcule rezulta un impozit mediu achitat de 11.401 de lei pe firme platitoare, sau de 3.250 lei raportat la cele 10.075 unitati active.Impozitul forfetar, prin care se inlocuieste cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o suma fixa, se va aplica de la 1 ianuarie 2014, potrivit unui proiect de lege discutat in prima lectura miercuri in Guvern si care va fi trimis Parlamentului spre adoptare in regim de urgenta.Surse guvernamentale au declarat agentiei Mediafax ca proiectul de lege nu a putut fi adoptat, miercuri, deoarece nu primise toate avizele necesare, si va fi aprobat de Guvern saptamana viitoare, pentru a fi apoi dezbatut in regim de urgenta in …
Noul impozit forfetar va face RAVAGII printre micile afaceri. „E mai rau decat forfetarul lui Boc”
